LIFE
Liviu Dragnea şi-a ras mustaţa, în penitenciar – surse
Publicat
în urmă cu 2 aniîn
De
Ionut Jifcu
Mustața lui Liviu Dragnea era foarte importantă. Pentru el. Atașamentul lui față de părul de deasupra buzei superioare a pornit încă de pe vremea când făcea armata, iar un sergent l-a obligat să renunțe la mustață.
La un moment dat, în media a fost o controversă pe tema acestui look al lui Liviu Dragnea, el nerecunoscând că și-a ras mustața pe vremea când începuse să devină o voce în PSD. Întrebat atunci (prin 2017) dacă ar renunța la mustață, Dragnea a afirmat că niciodată nu își va rade mustața, cu excepția situației în care PSD câştigă alegerile prezidenţiale.
Vremea a trecut, iar Liviu Dragnea nu a mai așteptat să vadă scorul PSD de la alegerile de la sfârșitul anului (probabil intuiește ce partid a lăsat în urmă), așa că a decis să-și radă mustața în pușcărie (spun sursele noastre din închisoare).
Cei de la Penitenciarul Rahova au văzut zilele acestea un Dragnea cu ”altă față”, în timp ce se ducea la lucru, la garajul unității, acolo unde stă sau muncește opt ore pe zi pentru reducerea pedepsei.
”Evenimentul” ar fi fost o surpriză pentru Irina, cea care i-a cerut de multă vreme acest lucru, dar, în libertate, Liviu Dragnea nu a acceptat să renunțe la brandul care l-a consacrat. liberinteleorman.ro
S-ar putea să vă placă
-
VIDEO | Protest al angajaţilor din penitenciare. Care sunt motivele ieşirii în stradă
-
Mai mulți angajați ai Penitenciarului Craiova protestează în fața instituției
-
O nouă zi cu proteste în fața Prefecturii Dolj
-
Angajatul unui penitenciar, reținut după ce a primit mită pentru a introduce droguri în închisoare
-
Liviu Dragnea se pregătește să IASĂ DIN PUȘCĂRIE. DECIZIA care pune pe jar clasa politică
-
Liviu Dragnea, aproape de eliberarea condiţionată
LIFE
Fondatorul trupei Cargo, Adi Bărar, a murit. Artistul era infectat cu COVID-19
Publicat
în urmă cu 12 oreîn
08/03/2021De
Ionut Jifcu
Chitaristul şi compozitorul Adi Bărar, fondator al trupei rock Cargo, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, potrivit unui anunţ făcut pe pagina de Facebook a grupului timişorean.
„Aşa intens cum a trăit toată viaţa pe scenă, alături de public, înconjurat de gândurile voastre bune, aşa a luptat până azi! Dumnezeu să te odihnească, Adi Barar! 15.01.1960 – 08.03.2021”.
În mesaj au fost adăugate şi versurile: „Şi de-o fi şi eu să mor/ Nu vreau să vă întristaţi!/ Să cântaţi şi să jucaţi, până în zori… / Şi dacă din când în când/ O să mă primiţi în gând/ Voi fi aproape de voi!”.
Pe 25 februarie a fost anunţat că liderul şi fondatorul formaţiei rock Cargo a fost confirmat cu Covid-19 şi internat în stare gravă pe Secţia ATI a Spitalului Judeţean Timişoara, potrivit News.ro. El avea şi unele afecţiuni mai vechi.
Cargo a fost înfiinţată în Timişoara, în 1985, în formula: Adi Bărar (chitară), Carol Bleich (baterie), Tavi Iepan (chitară), Tibi Gajdo (bas), Dinel Tollea (clape) şi Nae Tarnotzi (voce). După mai multe schimbări de componenţă, Leo Iorga a fost cooptat ca solist. El a făcut parte din trupă până în 1989, an în care Ovidiu Ioncu, poreclit “Kempes“, a câştigat concursul organizat pentru postul de solist.
În 1992, Cargo a lansat albumul de debut, „Povestiri din gară”, care cuprinde nouă piese. Componenţa trupei a suferit, în continuare, modificări. În 1995, a apărut al doilea material discografic – „Destin”. La puţin timp după lansare, Kempes a avut un accident de motocicletă, în care a fost rănit grav. Recuperarea lui a fost lungă şi anevoioasă, însă a revenit pe scenă alături de trupă, fiind acompaniat de vocea lui Adrian Igrişan (poreclit “Baciul”). În 1998, grupul a lansat albumul „Ziua vrăjitoarelor” şi o broşură intitulată „Jurnal de bord”, care cuprinde textele tuturor cântecelor şi biografia oficială a trupei. În 2002, Ovidiu Ioncu “Kempes” a plecat în Australia, vocea principală fiind preluată de Adrian Igrişan. Doi ani mai târziu, în decembrie 2004, Cargo a lansat albumul „Spiritus Sanctus”, urmat, în 2007, de „XXII”, care include cele mai cunoscute piese ale trupei, înregistrate de data aceasta cu Igrişan.
În 2015, membrii trupei Cargo au primit Ordinul Cultural în Grad de Cavaler de la preşedintele Klaus Iohannis – „pentru contribuţia deosebită la promovarea muzicii rock în România şi îmbogăţirea patrimoniului acestui gen muzical” – şi au devenit cetăţeni de onoare ai oraşului Timişoara.
Din grup mai fac parte Adrian „Baciu” Igrişan (voce/ chitară), Tavi Pilan (tobe), Ionuţ Cârjă (clape) şi Alin Achim (bas).
ACTUAL
VIDEO. 44 de ani de la cutremurul din 1977: 1.500 persoane au murit, 35.000 locuinţe prăbuşite
Publicat
în urmă cu 4 zileîn
04/03/2021De
Ionut Jifcu
Au fost suficiente 56 de secunde, timp în care pământul s-a cutremurat atât de tare încât peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa, surprinse sub dărâmături, iar mii de oameni au fost răniţi sau au rămas fără locuinţe.
Nimic nu avea să prevadă ceea ce se va întâmpla în acea seară liniştită, de 4 martie 1977, cunoscută în istorie ca dată la care a avut loc cel mai mare cut remur din România.
Pentru că astfel de evenimente sunt imprevizibile, fiecare persoană trebuie să cunoască regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, ce trebuie respectate, atât înainte de producerea acestuia, cât şi pe timpul sau după ce mişcarea seismică a trecut, scrie Agerpres.
04.03.1977/21:22:22/7,4
Seismul s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse, 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București.
La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii. Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter.
Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.
Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.
În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.
Panică și zvonuri, aproape nimic oficial
La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale nu știau ce să facă, pentru că nu aveau nici aparatura necesară, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți. sursa: RealitateaPLUS
LIFE
Marius Oprescu, Emil Moţ şi social-democraţii din Slatina au împărţit flori, de 1 Martie
Publicat
în urmă cu o săptămânăîn
01/03/2021De
Ionut Jifcu
Social-democraţii olteni au păstrat tradiţia şi în acest an şi au împărţit flori doamnelor şi domnişoarelor din Slatina.
Cu măşti sanitare de protecţie şi respectând măsurile de distanţare, aceştia au împărţit flori în mai multe zone ale oraşului. În fruntea lor s-au aflat preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, şi primarul Emil Moţ.
„Este un lucru inedit, dar chiar dacă a fost această pandemie şi purtăm mască, aşa cum cer normele sanitare de distanţare, noi am încercat să fim prezenţi şi alături de comunitatea din Slatina, de femeile, doamnele şi domnişoarele din Slatina, aşa cum facem de zece ani atât de 1 martie, cât şi de opt martie. Le urăm o primăvară frumoasă şi să avem un an mai bun faţă de cel care a trecut”, a declarat Marius Oprescu.
La rândul său, primarul Slatinei a transmis un mesaj reprezentantelor sexului frumos, cu ocazia primei zile a primăverii.
„Doamnelor şi domnişoarelor din Slatina şi din judeţul Olt le transmit o primăvară cât mai frumoasă. Chiar dacă este pandemie, noi am fost lângă slătineni şi vom fi în continuare. Ne propunem să ieşim şi de opt martie şi, la fel ca astăzi, să aducem un zâmbet pe feţele doamnelor şi domnişoarelor. Ca de fiecare dată, PSD va fi alături de cetăţeni”, a declarat Emil Moţ.

Primele două cazuri de infecare cu tulpina braziliană a coronavirusului, depistate în România

Social-democraţii din Slatina au oferit flori doamnelor şi domnişoarelor

VIDEO. Excavator care lucrează la Drumul Expres Craiova-Piteşti, lovit de un tren

O școală dintr-o localitate din Dolj a trecut online. Cât este rata de infectare în această comună

A fost eliminată restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca

FOTO: Accident în Vâlcea. O maşină s-a făcut praf

Persoană grav rănită, pe domeniul schiabil Voineasa. Intervine elicopterul SMURD

FOTO&VIDEO. O ambulanţă a rămas blocată sub un pasaj, în Râmnicu Vâlcea

Angajatul DSP Gorj a murit la Spitalul Judeţean Vâlcea. Aparatul de oxigen de pe ambulanţa care îl transfera la Bucureşti s-a defectat

EXPLOZIE de cazuri noi de coronavirus: 4.064 infectări, în ultimele 24 de ore

VIDEO. Excavator care lucrează la Drumul Expres Craiova-Piteşti, lovit de un tren

VIDEO. Lider al romilor ucis de roata desprinsă a unui autocamion. Bărbatul era live pe Facebook

VIDEO. Poliţişti ameninţaţi, umiliţi şi jigniţi de un bărbat, în Gorj. Acum este căutat

FOTO&VIDEO. O ambulanţă a rămas blocată sub un pasaj, în Râmnicu Vâlcea

LIVE VIDEO | Sediul Consiliului Judeţean Suceava, cuprins de un incendiu
Toate ştirile pe Facebook
Trending
-
ACTUALîn urmă cu 2 zile
FOTO: Accident în Vâlcea. O maşină s-a făcut praf
-
ACTUALîn urmă cu o zi
Persoană grav rănită, pe domeniul schiabil Voineasa. Intervine elicopterul SMURD
-
ACTUALîn urmă cu 2 zile
FOTO&VIDEO. O ambulanţă a rămas blocată sub un pasaj, în Râmnicu Vâlcea
-
ACTUALîn urmă cu o zi
Angajatul DSP Gorj a murit la Spitalul Judeţean Vâlcea. Aparatul de oxigen de pe ambulanţa care îl transfera la Bucureşti s-a defectat
-
ACTUALîn urmă cu 2 zile
EXPLOZIE de cazuri noi de coronavirus: 4.064 infectări, în ultimele 24 de ore
-
ACTUALîn urmă cu o zi
Bărbatul care i-a ameninţat şi umilit pe poliţiştii din Gorj, prins în timp ce încerca să fugă din ţară
-
ACTUALîn urmă cu 4 ore
VIDEO. Excavator care lucrează la Drumul Expres Craiova-Piteşti, lovit de un tren
-
ACTUALîn urmă cu 2 zile
Fetiţă de 10 ani, lovită de maşină în Vâlcea. Din impact, autoturismul a lovit o poartă şi un alt bărbat