Connect with us

POLITICĂ

FOTO. Candidatul „copy-paste” recidivează. Liviu Voiculescu promite proiecte care sunt deja în derulare sau pentru care s-au semnat contractele de finanţare

Publicat

în

Candidatul PNL la Primăria Slatina, Liviu Voiculescu, şi-a lansat, joi, prin intermediul paginii de Facebook, proiectele pe care vrea să le pună în aplicare în eventualitatea în care va câştiga alegerile. Cele mai multe dintre ele sunt însă proiecte deja demarate de actualul primar, Emil Moţ, sau pentru care sunt deja contracte de finanţare semnate.

Astfel, Liviu Voiculescu promite că va reabilita Varianta Oituz, în condiţiile în care actuala administraţie a semnat deja contractul de lucrări pentru reabilitarea tronsonului Constantin Brâncoveanu-Oituz-Piteşti. Deja se lucrează pe străzile Brâncoveanu şi Piteşti, iar primarul Emil Moţ a declarat, la începutul săptămânii că, în primăvară, vor începe lucrările şi la strada Oituz.

 

Autobuze electrice şi iluminat public inteligent. Proiecte deja semnate


Mai departe, Voiculescu promite iluminat stradal inteligent şi transport public integral electric. Numai că Primăria Slatina a semnat contractul de finanţare şi a început implementare proiectului privind modernizarea, eficientizarea şi extinderea sistemului de iluminat public din Slatina, proiect în valoarea de peste 22 milioane lei, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Investiţia vizează următoarele străzi din Slatina: Artileriei, Tunari, Unirii, Victoriei, bulevardul A.I. Cuza, Cireaşov, Cornişei, Ecaterina Teodoroiu, Izvorului, Libertăţii, Piteşti (inclusiv Piteştiul Vechi), Primăverii, 13 Decembrie, Ionaşcu, Măgurii, Mihail Kogălniceanu, Nordului, Ogrăzii, Oituz, Oltului, Poenii, Popa Şapcă, Profesor M.S. Andreian, Abatorului, Ştrandului, Strehareţi, Tudor Vladimirescu, Ulmului, Vadului, Varianta Oituz, Câmpului, Canal Sopot, Căpitan Aldescu,Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Caracostea, George Poboran, Grădişte.

În urma proiectului, se va realiza un nou sistem de iluminat public, care va avea un centru de telegestiune. Acest centru va fi amplasat în noul sediu DASIP, unde vor fi instalate componentelecentrului de telegestiune.


În ceea ce priveşte transportul public cu autobuze electrice, încă de anul trecut, primarul Emil Moţ a anunţat că acest serviciu de utilitate publică se va desfăşura doar cu autobuze electrice, odată cu implementarea unui proiect privind înnoirea parcului de vehicule al companiei Loctrans, contractul de finanţare fiind deja semnat. Opt dintre cele zece autobuze vor intra pe liniile de transport locale, în timp ce două vor sta în autobază, ca rezerve.

Valoarea totală a finanţării cu fonduri europene depăşeşte 25 de milioane lei. Proiectul vizează şi achiziţia a zece staţii de încărcare pentru autobuze.

„Am semnat şi contractul de finanţare pentru proiectul «Înnoirea parcului de vehicule prin achiziţia de autobuze ecologice», finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, cu o valoare totală de 25.193.472 lei. Investiţia constă în achiziţionarea a zece autobuze ecologice – vor fi total electrice, dar şi a zece staţii de încărcare electrică lentă, în autobaza din strada Drăgăneşti unde s-a mutat Loctrans. Vă voi spune şi liniile de transport local pe care vor circula aceste autobuze: unul pe linia 1C, unul pe linia 2, două autobuze pe linia 3, trei autobuze pe linia 4, un autobuz pe linia 5B şi în depou vom avea două autobuze de rezervă în caz de necesitate”, explica, la acea dată, Emil Moţ.

Piste pentru biciclete şi parcări modulare: Primăria are deja traseele şi locaţiile

De asemenea, şeful liberalilor din Olt promite piste de biciclete şi parcări modulare. Şi în aceste două cazuri, Primăria Slatina are proiecte în implementare. Proiectul „Realizare infrastructură pentru biciclete” este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa 4, prioritatea de investiții 4e și are o valoare totală de 2.743.566,30 lei.

Investiția realizată prin proiect va consta în realizarea a 14 kilometri de piste pentru biciclete pe arterele principale din Municipiul Slatina structurate pe patru tronsoane:

Tronsonul 1 – Plaja Olt – Casa de cultură a Tineretului

Tronsonul 2 – Strada Ecaterina Teodoroiu – Strada Drăgănești

Tronsonul 3 – Strada Cireașov – Strada Artileriei

Tronsonul 4 – Strada Crișan – Bulevardul Nicolae Titulescu

Amplasarea pistelor pentru biciclete se va face pe carosabil, acolo unde spațiul o permite, pe fiecare sens de deplasare. Lățimea pistei de biciclete va fi de 1,2 metri și se va asigura separarea de banda de circulație alăturată.

În altă ordine de idei, peste 500 de noi locuri de parcare vor fi puse la dispoziţie de Primăria Slatina, care va construi parcări modulare cu lift, în zece zone ale municipiului.

Potrivit studiului de fezabilitate aprobat deja de consilierii locali, valoarea totală a investiţiei este de 48.516.680,49 lei, TVA inclusă. Din această sumă, 8.655.956,07 lei reprezintă construcţii şi montaj. Durata de realizare a investiţiei este de şapte luni.

Sursa de finanţare pentru construcţia acestor parcări este bugetul local al municipiului.

În cadrul proiectului, vor fi realizate parcări în zece zone ale oraşului, după cum urmează:

Zona strada Textilistului, bl. G9 – parcarea propusă va avea dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, cu suprafaţă teren de 90,00 mp, asigurând un numar de 25 locuri parcare;

Zona strada Teiului, bl. 2 – parcarea propusă va avea dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, cu suprafaţă teren de 90,00 mp, asigurând un număr de 25 locuri parcare;

Zona aleea Rozelor, bl. GA23 – trei module parcări cu suprafaţă teren de 240,00 mp, asigurând un numar de 63 locuri parcare propuse astfel: un modul va avea dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, iar două module vor avea dimensiunile în plan de 12,50 m x 6,00 m;

Zona aleea Rozelor, bl. FB20 – parcarea propusă va avea dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, cu suprafaţă teren de 90,00 mp, asigurând un numar de 25 locuri parcare;

Zona aleea Lalelelor, bl. FA13AG – două module parcări cu dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, cu suprafaţă teren de 180,00 mp, asigurând un număr de 50 locuri parcare;

Zona aleea Lalelelor, bl. FB7 – patru module parcări cu suprafaţă teren de 330,00 mp, asigurând un număr de 88 locuri parcare propuse astfel: două module care vor avea dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m şi două module care vor avea dimensiunile în plan de 12,50 m x 6,00 m;

Zona strada Centura Basarabilor, parc G6 – trei module parcări cu dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, cu suprafaţă teren de 270,00 mp, asigurând un număr de 75 locuri parcare;

Zona strada Crişan, cămin Slatex – patru module parcări cu dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, cu suprafaţă teren de 360,00 mp, asigurând un număr de 100 locuri parcare;

Zona strada Păcii, bl.1 – bl.3 – trei module parcări cu dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, cu suprafaţă teren de 270,00 mp, asigurând un număr de 75 locuri parcare;

Zona Steaua, strada Văilor, bl.5 – strada Ec.Teodoroiu bl.30 – parcarea propusă va avea dimensiunile în plan de 15,00 m x 6,00 m, cu suprafaţă teren de 90,00 mp, asigurând un număr de 25 locuri parcare.

Acum mall-ul e bun

Totodată, Liviu Voiculescu promite construcţia unui mall la Slatina, deşi liberalii au fost cei care s-au opus, în consiliul local, concesionării unui teren pentru o astfel de investiţie.

Este pentru a doua oară când candidatul PNL este prins că „se inspiră” din alte zone pentru crearea platformei program pe care o propune slătinenilor.

În urmă cu câteva zile, candidatul Pro România la Primăria Slatina, Marius Bălaşa, l-a ironizat printr-un clip postat pe pagina sa de Facebook pe liberalul Liviu Voiculescu şi declaraţia acestuia că a stat 400 de ore pentru a pune la punct proiectul privind Spitalul Municipal de Pediatrie.

Bălaşa ironizează declaraţia lui Voiculescu care spune: „Eu am făcut o analiză, am discutat cu experții, cu cetățenii, cu membrii guvernului, cu colegi din Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Fondurilor Europene”.

Candidatul Pro România arată că proiectul lui Liviu Voiculescu este copiat din Planul Operaţional Sănătate 2021-2027 şi că nu are niciun temei real, iar toate înşiruirile sunt doar informaţii fără noimă luate prin metoda „copy-paste”.

Print Friendly, PDF & Email

POLITICĂ

VIDEO. PNRR-ul României, aprobat de CE. Ursula von der Leyen, la Bucureşti

Publicat

în

Comisia Europeană a aprobat, luni, evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, anunţă Reprezentanţa CE la Bucureşti.

Potrivit sursei citate, această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme, cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din pandemia de COVID-19, relatează agerpres.ro.

“Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României”, precizează sursa citată.


În principiu, Consiliul are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.

Comisia Europeană va autoriza următoarele plăţi pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor prezentate în Planul de Redresare şi Rezilienţă, reflectând progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea investiţiilor şi a reformelor, mai arată Reprezentanţa CE la Bucureşti.


CITEŞTE ŞI: ISU angajează din sursă externă, prin încadrare directă. Ce posturi sunt disponibile

Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu.

“Astăzi, Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Acest lucru are loc în urma unei evaluări meticuloase şi unei foarte bune cooperări şi vreau să vă felicit pentru asta şi să vă mulţumesc pentru cooperare”, a spus şefa executivului comunitar.

Ea a adăugat că Planul României a răspuns unor “criterii foarte exigente”.

CITEŞTE ŞI: Medicii fără certificat verde COVID, cu contractele de muncă suspendate pentru 30 de zile. Proiect al Ministerului Sănătăţii

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

POLITICĂ

VIDEO. Cioloş RECUNOAŞTE că a participat la o spirală MISA

Publicat

în

Liderul PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, duminică seara, la emisiunea “40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la Kanal D, că a participat la o spirală yoga la mare organizată la începutul anilor 90, în perioada în care a fost și membru în organizația Junimea Vatra Românească. ”Toate aberațiile, tot ce am auzit mai apoi și ce s-a întâmplat cu Gregorian Bivolaru… Asta a fost mult mai târziu, n-am avut nici o legătură cu asta. Am fost unul dintre zecile de mii de cursanți o perioadă de câțiva ani”, a declarat Cioloș, care a precizat că în prezent nu mai are timp de meditații, dar că face ”relaxări”.

Redăm mai jos integral fragentul din emisiune. Vezi de la minutul 7

Ați participat vreodată piralele MISA? „


”Cred că am fost, da, la o spirală la mare odată, pentru că erau tabere organizate. Erau, cred că, la vremea aceea, între 10-20 de mii de cursanți în toată țara pentru că erau cursuri organizate în diferite orașe din țară. Și unde era un instructor. Te înscriai ca la orice curs, se ținea la Casa Studenților Cluj și învățam diferite posturi. Învățam diferite tehnici de meditație. Eram interesat de lucrul acesta.

Citeam, era exact aceeași perioadă în care am fost și membru în Junimea Vatra Românească. Aveam acces la biblioteca universitară, la tot felul de cărți care erau interzise înainte. Și eram doritor să învăț foarte multe, să asimilez foarte multe, să învăț ce se întâmplă cu lumea din jurul meu. În acest context am participat.

Toate aberațiile, tot ce am auzit mai apoi și ce s-a întâmplat cu Gregorian Bivolaru… Asta a fost mult mai târziu, n-am avut nici o legătură cu asta. Am fost unul dintre zecile de mii de cursanți o perioadă de câțiva ani. Chiar nu îmi pare rău că am participat, pentru că am învățat lucruri, care, la fel nu au nimic de-a face cu creștinismul sau cu anticreștinismul. Nu le-am pus niciodată în opoziție, cum am văzut că unii le pun, spunând că dacă fac yoga nu mai pot fi creștin.


Eu văd că acum, deja de câțiva ani de zile, văd o grămadă de lume, de vedete care vorbesc de yoga, de cursuri de yoga, de posturi. În Occident lucrurile astea se întâmplă de zeci de ani, de 30-40 de ani

Rep: Ați mai faceți mediație?

Nu prea mai am timp acum să fac, mai fac relaxări. Mă mai ajută din punctul ăsta de vedere, să-mi mai așez gândurile, să mă relaxez, să mai adun energie, să fiu conștient de ceea ce se întâmplă în jurul meu. Mai mult lucruri de genul acesta”.

Context, via g4media.ro

Gregorian Bivolaru, unul dintre fondatorii școlii de yoga ”Mișcării pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA) în România, a fost condamnat în 2013 la șase ani de închisoare pentru relații sexuale cu un minor.

A fost eliberat condiționat în septembrie 2017 și a părăsit Penitenciarul Bistrița, fără să mai apară în public până în prezent.

Bivolaru a organizat mai multe așa numite ”spirale” de meditație yoghină în cadrul unor tabere la Marea Neagră sau în alte locuri din țară, fiind ulterior acuzat că acestea erau pretextul unor orgii sexuale.

Înainte să fie extrădat în România, Bivolaru a avut statutul de azilant politic în Suedia, a stat și în Franța, unde a fost arestat și adus în cătușe în țară, unde și-a executat parțial pedeapsa.

Potrivit ultimelor informații despre Bivolaru publicate anul trecut de Libertatea.ro, Finlanda l-a dat în urmărire pe fostul inițiator al MISA, acesta figurând pe lista „most wanted” a Interpol. Pentru moment, Bivolaru nu a fost găsit.

Autoritățile finlandeze cer arestarea lui într-un dosar cu acuzații de trafic de persoane în formă agravată, dar și abuzuri sexuale, acuzații ce i-ar fi fost aduse de foști cursanți sau apropiați.

CITEŞTE ŞI: Situație alarmantă la Spitalul Județean de Urgență Craiova. Directorul a deschis fosta unitate de primiri urgențe pentru a muta pacienții Covid în stare foarte gravă

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

POLITICĂ

Proaspăt ales la şefia PNL, Cîţu promite creşteri la salarii, pensii şi alocaţii

Publicat

în

Florin Cîţu a anunţat că de la 1 ianuarie 2022 vor creşte pensiile, salariul minim şi alocaţiile copiilor, subliniind că îşi doreşte ca astfel de creştere să se producă la începutul fiecărui an calendaristic. „Nu vom mai folosi aceste creşteri ca instrument politic”, a susținut premierul la doar câteva momente după ce a câștigat alegerile pentru șefia PNL.

„De la 1 ianuarie şi pensii şi alocaţii, toate cresc de la 1 ianuarie, şi salariul minim. Şi aşa trebuie să se obişnuiască românii: de la 1 ianuarie, în fiecare an, veniturile acestora – pensii, alocaţii, salariul minim – cresc de la 1 ianuarie. Nu vom mai folosi aceste creşteri ca instrument politic”, a declarat Florin Cîţu, potrivit G4Media.

Acesta a adăugat că majorarea „întotdeauna va fi mai mult decât inflaţia, ţinând cont şi de o creştere economică”.


Cîţu a reafirmat că ar susţine o creştere a salariului minim cu zece procente, de la începutul anului viitor. Anterior, primul ministru avansa ideea unei creşteri procentuale mai mici, dar care să aibă loc de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie.

CITEȘTE ȘI: Florin Roman, susținut să preia conducerea interimară a Camerei Deputaților-Surse

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.