Connect with us

POLITICĂ

Foştii parlamentari de Olt, pensionari speciali, îşi cer banii înapoi. ULTIMELE detalii din dosar

Publicat

în

Procesul foştilor parlamentari din Olt, care vor înapoi pensiile speciale, mutat la Tribunalul Bucureşti după ce instanţa olteană şi-a declinat competenţa teritorială, va avea un prim termen pe 8 decembrie.

Foştii parlamentari Valentin Argeşanu, Marin Bobeş, Dan Ciocan, Carol Emil Kovacs, Mihai Niţă, Teiu Păunescu şi Nicolae Stan au chemat în instanţă Secretariatul General al Camerei Deputaţilor şi pe cel al Senatului, dar şi cele două camere ale Parlamentului.

Pensiile speciale pentru foștii parlamentari au fost desființate în luna februarie prin larga majoritate a actualilor deputați și senatori (357 pentru, niciunul împotrivă, UDMR nu a votat). La acel moment, Asociația Foștilor Parlamentari a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pe motiv că legea de abrogare ar fi fost „discriminatorie”: magistrații, care aplică legea, primesc o astfel de pensie, în timp ce parlamentarii, care „creează legea” nu beneficiază de acest drept. Avocatul Poporului nu a dat curs acestei solicitări.


Conform unei situații de la începutul lui 2021 prezentate de G4Media.ro, Statul plătea pentru 827 de parlamentari pensii de circa 12 milioane de euro pe an.

Calculate în funcție de numărul de luni de mandat/mandate, pensiile speciale ale deputaților variau între 2.131 de lei și 12.168 de lei brut, iar cele ale senatorilor între 2.131 lei și 14.930 lei brut. Acestea se adăugau celor derivate din postul ocupat în afara activității politice.

La sfârşitul lunii septembrie, Tribunalul Olt a declinat soluţionarea cauzei către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale, motivul fiind necompetenţa teritorială.


CITEŞTE ŞI: Paul Stănescu nu va face parte din Guvern, potrivit preşedintelui PSD Marcel Ciolacu

Print Friendly, PDF & Email

POLITICĂ

Fostul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, trimis în judecată de DNA. E acuzat de trafic de influenţă şi luare de mită

Publicat

în

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului, respectiv al Sănătăţii Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Alături de acesta, a fost deferită justiţiei o femeie, pentru complicitate la aceste infracţiuni. Bănicioiu este acuzat că a primit sume mari de bani de la doi oameni de afaceri pentru a menţine sau a numi în conducerea a cinci spitale persoane apropiate celor doi, respectiv a-şi exercita influenţa în acest scop.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Nicolae Bănicioiu, la data faptelor ministru al Tineretului şi Sporturilor, respectiv ministru al sănătăţii, pentru trafic de influenţă şi luare de mită, şi a unei persoane fizice, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, notează jurnaliştii news.ro.

DNA arată, în rechizitoriu, că în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcţia de ministru al Tineretului şi Sporturilor, respectiv în legătură cu această calitate după ce nu a mai ocupat acea funcţie, Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în dosar) şi ulterior ar fi primit în numerar, de la unul din cei doi oameni de afaceri, suma totală de 1.292.122 lei reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.


Procurorii susţin că, în schimb, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme, astfel încât să îl determine să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, adică menţinerea în funcţia de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcţia de manager a persoanelor din conducerea a 5 spitale publice/institute din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.

“Inculpatul ar fi fost ajutat la comiterea acestei infracţiuni de trafic de influenţă de inculpata persoană fizică prin: dobândirea de către aceasta a calităţii de asociat în cele două societăţi comerciale, în condiţiile în care titularul în fapt al părţilor sociale era inculpatul Bănicioiu Nicolae; semnarea de către aceasta a unui număr de două dispoziţii de plată prin casierie care atestau în mod nereal că inculpata ar fi primit suma de 1.292.122 lei, deşi suma de bani s-a primit în numerar de inculpatul Bănicioiu Nicolae de la unul din cei doi martori; asigurarea legăturii inculpatului Bănicioiu Nicolae cu firmele în care avea interese financiare”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis vineri.

Totodată, susţin procurorii, în perioada în care era ministru al Sănătăţii, respectiv în legătură cu această calitate după ce nu a mai ocupat acea funcţie, Bănicioiu ar fi primit indirect, în 17 aprilie 2015, fără să i se cuvină, prin intermediul complicei inculpată persoană fizică, de la cele două firme, suma totală de 1.805.942 lei reprezentată de dividende aferente anului 2014.


“Foloasele materiale ar fi fost primite în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu în calitate de ministru al Sănătăţii, acte reprezentate de: menţinerea în funcţia de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcţia de manager a persoanelor din conducerea unui număr de 5 spitalepublice/institute din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager la aceste spitale publice/institute a unor persoane apropiate celor doi; aprobarea alocării de finanţare spitalelor publice/institutelor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii pentru efectuarea de achiziţii aferente unor proceduri pe care firmele controlate de oamenii de afaceri le câştigaseră sau intenţionau să le câştige”, afirmă DNA.

Conform sursei citate, în 6 iunie 2016, faţă de refuzul unuia din oamenii de afaceri de a-i mai distribui dividende aferente anului 2015, inculpatul, prin intermediul complicei, ar fi transmis solicitarea sa, sub forma pretinderii de a primi dividende din două firme ale oamenilor de afaceri, complicea mai fiind la acel moment asociată doar în una dintre acestea. În anul 2018 ar fi fost încasată de către complice, de la una dintre cele două societăţi, suma totală de 806.447 lei reprezentată de dividende aferente anului 2015.

Pe parcursul urmăririi penale, s-au instituit măsuri asiguratorii asupra unui apartament din Spania, un loc de parcare în municipiul Bucureşti, a părţilor sociale deţinute în societăţi comerciale şi asupra sumelor de bani din conturi aparţinând lui Bănicioiu, respectiv asupra unor sume de bani şi acţiuni aparţinând complicei persoană fizică.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse.

În 27 octombrie 2020, Camera Deputaţilor a votat pentru ridicarea imunităţii lui Nicolae Bănicioiu.

CITEŞTE ŞI: Ajutoare de urgență pentru victimele exploziei de la Băbeni, județul Vâlcea

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

POLITICĂ

VIDEO | Premierul a anunţat că proiectul de buget pentru 2022 va fi gata până pe 24 decembrie

Publicat

în

Premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri, 3 decembrie, la începutul ședinței de guvern de la Palatul Victoria, una descrisă ca având o „agendă restrânsă”, că dorește ca până pe 24 decembrie, bugetul de stat pe 2022 să fie finalizat şi aprobat.

„Este o ședință de Guvern cu o agendă restrânsă, avem patru puncte pe ordinea de zi. Am dorit să avem această sedință de Guvern pentru că am considerat necesar ca după ce parcurgem agenda de astăzi să putem să discutăm alte trei subiecte pe care le consider foarte importante pentru perioada următoare”, a spus Nicolae Ciucă la începutul ședinței de Guvern, potrivit Libertatea.

Premierul a precizat că primul subiect se referă la Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități, „o zi consacrată încă din anul 1992 de ONU, pentru atragerea atenției asupra drepturilor acestor persoane și nevoii de incluziune și echitate”.


Șeful Executivului a adăugat că există un proiect de lege privind ocrotirea persoanelor cu dizabilități și că vrea ca „în perioada următoare să venim cu el la aprobare în ședința de Guvern”.

Nicolae Ciucă a adăugat că al doilea motiv pentru care a convocat ședința de Guvern este proiectul de buget pe anul 2022.

„Am discutat cu domnul ministru Câciu, o să stabilim liniile de efort pentru perioada imediat următoare, astfel încât să avem toate demersurile întreprinse, pentru ca până la 24 decembrie să putem să avem bugetul finalizat și aprobat, așa cum am discutat”, a spus el.


„Iar cel de-al treilea subiect este legat de PNRR. Ieri, Uniunea Europeană a plătit 1,8 miliarde de euro, sub formă de prefinanțare. Este echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru țara noastră. Foarte important de menționat este că avem 507 jaloane și ținte pe care fiecare dintre ministere trebuie să și le extragă și să le urmărească în îndeplinirea lor”, a mai afirmat șeful Executivului.

Conform lui Ciucă, România este în urmă cu elaborarea Ordonanței de Urgență pentru implementarea PNRR.

„Aş dori să avem o dezbatere și să vedem cât de repede avem această ordonanţă pe masă, să putem să o dezbatem şi să o aprobăm”, a spus Ciucă.

CITEŞTE ŞI: Ministrul Chesnoiu: Să nu pierdem din vedere că industria de morărit și panificație în țara noastră este una performantă

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

POLITICĂ

Ministrul Chesnoiu: Să nu pierdem din vedere că industria de morărit și panificație în țara noastră este una performantă

Publicat

în

Reprezentanții patronatelor din industria alimentară și ai celor din industria de morărit, panificație și produse făinoase au avut o întâlnire, joi după-amiază, cu Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

Întâlnirea cu reprezentanții Romalimenta – Federația Patronatelor din Industria Alimentară și ai ROMPAN – Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase a fost pentru a discuta despre modalitățile de sprijin pentru sectorul de morărit-panificație unde în producție şi vânzări s-au înregistrat scăderi însemnate din cauza contextului actual.

„Subvenția pentru tona de grâu procesată este una dintre măsurile pe termen scurt pe care vreau să le analizez împreună cu echipa din Minister. Pornind de la capacitățile de stocare a grâului de care dispunem în acest moment, la nivel de țară, este deosebit de important ca în viitor producția de grâu să fie mutată în depozite. România produce grâu, suntem recunoscuți la nivelul întregii Uniuni Europene, noi trebuie să avem în vedere încurajarea procesării și chiar direcționarea acesteia către unitățile zootehnice. Să nu pierdem din vedere că industria de morărit și panificație în țara noastră este una performantă, este însă nevoie și de echipamente moderne pentru că retehnologizarea fabricilor trebuie să fie făcută periodic”, a afirmat ministrul Chesnoiu.


CITEŞTE ŞI: Ministrul Agriculturii, prezent în judeţul Olt, de Ziua Naţională

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.