Comisia Europeană a aprobat, luni, evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, anunţă Reprezentanţa CE la Bucureşti.

Potrivit sursei citate, această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme, cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din pandemia de COVID-19, relatează agerpres.ro.

“Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României”, precizează sursa citată.

În principiu, Consiliul are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.

Comisia Europeană va autoriza următoarele plăţi pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor prezentate în Planul de Redresare şi Rezilienţă, reflectând progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea investiţiilor şi a reformelor, mai arată Reprezentanţa CE la Bucureşti.

CITEŞTE ŞI: ISU angajează din sursă externă, prin încadrare directă. Ce posturi sunt disponibile

Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu.

“Astăzi, Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Acest lucru are loc în urma unei evaluări meticuloase şi unei foarte bune cooperări şi vreau să vă felicit pentru asta şi să vă mulţumesc pentru cooperare”, a spus şefa executivului comunitar.

Ea a adăugat că Planul României a răspuns unor “criterii foarte exigente”.

CITEŞTE ŞI: Medicii fără certificat verde COVID, cu contractele de muncă suspendate pentru 30 de zile. Proiect al Ministerului Sănătăţii

Liderul PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, duminică seara, la emisiunea “40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la Kanal D, că a participat la o spirală yoga la mare organizată la începutul anilor 90, în perioada în care a fost și membru în organizația Junimea Vatra Românească. ”Toate aberațiile, tot ce am auzit mai apoi și ce s-a întâmplat cu Gregorian Bivolaru… Asta a fost mult mai târziu, n-am avut nici o legătură cu asta. Am fost unul dintre zecile de mii de cursanți o perioadă de câțiva ani”, a declarat Cioloș, care a precizat că în prezent nu mai are timp de meditații, dar că face ”relaxări”.

Redăm mai jos integral fragentul din emisiune. Vezi de la minutul 7

Ați participat vreodată piralele MISA? „

”Cred că am fost, da, la o spirală la mare odată, pentru că erau tabere organizate. Erau, cred că, la vremea aceea, între 10-20 de mii de cursanți în toată țara pentru că erau cursuri organizate în diferite orașe din țară. Și unde era un instructor. Te înscriai ca la orice curs, se ținea la Casa Studenților Cluj și învățam diferite posturi. Învățam diferite tehnici de meditație. Eram interesat de lucrul acesta.

Citeam, era exact aceeași perioadă în care am fost și membru în Junimea Vatra Românească. Aveam acces la biblioteca universitară, la tot felul de cărți care erau interzise înainte. Și eram doritor să învăț foarte multe, să asimilez foarte multe, să învăț ce se întâmplă cu lumea din jurul meu. În acest context am participat.

Toate aberațiile, tot ce am auzit mai apoi și ce s-a întâmplat cu Gregorian Bivolaru… Asta a fost mult mai târziu, n-am avut nici o legătură cu asta. Am fost unul dintre zecile de mii de cursanți o perioadă de câțiva ani. Chiar nu îmi pare rău că am participat, pentru că am învățat lucruri, care, la fel nu au nimic de-a face cu creștinismul sau cu anticreștinismul. Nu le-am pus niciodată în opoziție, cum am văzut că unii le pun, spunând că dacă fac yoga nu mai pot fi creștin.

Eu văd că acum, deja de câțiva ani de zile, văd o grămadă de lume, de vedete care vorbesc de yoga, de cursuri de yoga, de posturi. În Occident lucrurile astea se întâmplă de zeci de ani, de 30-40 de ani

Rep: Ați mai faceți mediație?

Nu prea mai am timp acum să fac, mai fac relaxări. Mă mai ajută din punctul ăsta de vedere, să-mi mai așez gândurile, să mă relaxez, să mai adun energie, să fiu conștient de ceea ce se întâmplă în jurul meu. Mai mult lucruri de genul acesta”.

Context, via g4media.ro

Gregorian Bivolaru, unul dintre fondatorii școlii de yoga ”Mișcării pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA) în România, a fost condamnat în 2013 la șase ani de închisoare pentru relații sexuale cu un minor.

A fost eliberat condiționat în septembrie 2017 și a părăsit Penitenciarul Bistrița, fără să mai apară în public până în prezent.

Bivolaru a organizat mai multe așa numite ”spirale” de meditație yoghină în cadrul unor tabere la Marea Neagră sau în alte locuri din țară, fiind ulterior acuzat că acestea erau pretextul unor orgii sexuale.

Înainte să fie extrădat în România, Bivolaru a avut statutul de azilant politic în Suedia, a stat și în Franța, unde a fost arestat și adus în cătușe în țară, unde și-a executat parțial pedeapsa.

Potrivit ultimelor informații despre Bivolaru publicate anul trecut de Libertatea.ro, Finlanda l-a dat în urmărire pe fostul inițiator al MISA, acesta figurând pe lista „most wanted” a Interpol. Pentru moment, Bivolaru nu a fost găsit.

Autoritățile finlandeze cer arestarea lui într-un dosar cu acuzații de trafic de persoane în formă agravată, dar și abuzuri sexuale, acuzații ce i-ar fi fost aduse de foști cursanți sau apropiați.

CITEŞTE ŞI: Situație alarmantă la Spitalul Județean de Urgență Craiova. Directorul a deschis fosta unitate de primiri urgențe pentru a muta pacienții Covid în stare foarte gravă

Florin Cîţu a anunţat că de la 1 ianuarie 2022 vor creşte pensiile, salariul minim şi alocaţiile copiilor, subliniind că îşi doreşte ca astfel de creştere să se producă la începutul fiecărui an calendaristic. „Nu vom mai folosi aceste creşteri ca instrument politic”, a susținut premierul la doar câteva momente după ce a câștigat alegerile pentru șefia PNL.

„De la 1 ianuarie şi pensii şi alocaţii, toate cresc de la 1 ianuarie, şi salariul minim. Şi aşa trebuie să se obişnuiască românii: de la 1 ianuarie, în fiecare an, veniturile acestora – pensii, alocaţii, salariul minim – cresc de la 1 ianuarie. Nu vom mai folosi aceste creşteri ca instrument politic”, a declarat Florin Cîţu, potrivit G4Media.

Acesta a adăugat că majorarea „întotdeauna va fi mai mult decât inflaţia, ţinând cont şi de o creştere economică”.

Cîţu a reafirmat că ar susţine o creştere a salariului minim cu zece procente, de la începutul anului viitor. Anterior, primul ministru avansa ideea unei creşteri procentuale mai mici, dar care să aibă loc de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie.

CITEȘTE ȘI: Florin Roman, susținut să preia conducerea interimară a Camerei Deputaților-Surse