Connect with us

LIFE

Ziua Universală a Iei. Tema de anul acesta

Publicat

în

La 24 iunie, în fiecare an, este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, Ziua Universală a Iei.

În 2021, cea de-a noua ediţie a Zilei Universale a Iei are ca temă “Natură şi meşteşug”, prin intermediul căreia Asociaţia “La Blouse Roumaine” ne propune să reflectăm la relaţia Iei/cămaşa tradiţională cu Natura, de la inspiraţie, ritualuri şi motive, la materie primă şi tehnici de realizare.


Potrivit Asociaţiei, această zi este cadrul ideal în care putem asocia Ia, cămaşa, portul şi textilele tradiţionale cu peisajul de unde provin, punând în valoare atât patrimoniul cultural, cât şi patrimoniul natural.

Totodată, sunt celebraţi artizanele şi artizanii, creatoarele şi creatorii populari, meşterii din cadrul comunităţilor tradiţionale, rurale, urbane sau virtuale. Cu această ocazie, Asociaţia “La blouse roumaine IA” propune crearea Registrului Naţional al Portului Tradiţional, o bază de date care să cuprindă porturile tradiţionale din toate regiunile României, cât şi din comunităţile româneşti din afara graniţelor, artizanii şi meşterii care le realizează, atât individual, cât şi în cadru organizat (asociaţii, cooperative, firme).

Ziua Universală a Iei este dedicată, totodată, eforturilor de includere a cămăşii cu altiţă în Patrimoniul Mondial UNESCO.


Comunitatea online “La Blouse Roumaine”, fondată în 2012 de Andreea Tănăsescu, a propus la începutul anului 2013, ca data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea creştină a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei, din apropierea Solstiţiului de vară (21 iunie), să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei.

Prima ediţie a acestei zile a avut loc în 2013, sub tema “Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, şi a declanşat o adevărată mişcare culturală, ce a readus în actualitate cămaşa şi portul tradiţional românesc.

În 2015, Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial, pentru prima dată în lume, prin Proclamaţia emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la iniţiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizaţiei Romanians of D.C, cu sprijinul comunităţii româneşti şi al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.


Ziua Universală a Iei este susţinută începând din 2016 de către Asociaţia “La blouse roumaine IA”, fondată pentru a sprijini eforturile comunităţii de a promova şi proteja ia şi valorile culturale româneşti şi universale. Începând cu 2021, asociaţia lansează prima campanie de strângere de fonduri pentru a susţine coordonarea şi organizarea Zilei Universale a Iei în 2021 şi a retrospectivei primului deceniu prilejuită de celebrarea a celei de-a zecea ediţii, ce va avea loc în anul 2022, potrivit paginii de facebook a comunităţii online “La Blouse Roumaine”.

În 2020, evenimentul s-a desfăşurat sub tema “#AcasălaOrigini – Fotografii pentru o generaţie”, prin care s-a dorit conectarea oamenilor – mulţi aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei.

Cămaşa, în cadrul portului femeiesc tradiţional românesc, cunoscută la nivel local şi sub numele de ie, cămeşe, spăcel, ciupag etc., a intrat în conştiinţa publică cu prima denominaţie, devenită generică. Ia a reprezentat întotdeauna piesa principală, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social-economic şi personalitatea purtătoarei.

Reginele României, Elisabeta şi Maria, dar şi aristocraţia feminină a timpului, au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente, fiind apreciată fineţea materialelor folosite, armonia cromatică, dar şi croiul pieselor de port românesc, ţesute, croite şi brodate în casă. ”Cămaşa cu altiţă” a atras şi atenţia artiştilor români şi străini. Tabloul ”La blouse roumaine” (1940) al pictorului francez Henri Matisse este expus, astăzi, la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în ”România revoluţionară”, purtând atât ie, cât şi năframă. Ia apare şi în alte tablouri semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă ş.a.

Ia, poalele, fota, catrinţa sau marama sunt elementele ce compun costumul femeiesc tradiţional românesc. Ia era confecţionată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta. Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru. La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele. În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii. Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.

Print Friendly, PDF & Email

LIFE

Moment de tandrețe între doi tineri surprins de maşina Google Maps

Publicat

în

Google Maps a surprins într-un moment intim doi tineri din Constanța.

Mai exact, pe strada Amurgului din cartierul KM 4-5, cei de la Google Maps au surprins doi tineri ce se sărutau cu foc, în mașină, potrivit oradesibiu.ro.

Conform informaţiilor furnizate de Google, imaginile sunt din 2014. Chiar dacă tinerii au încercat să găsească o zonă liniştită pentru momentul lor intim, iată însă că au avut la rândul lor parte de o surpiză neaşteptată.


CITEȘTE ȘI: Motivul pentru care un bărbat a cerut-o de nevastă pe femeia care îl atacase cu un topor

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

LIFE

Colin Powell, idilă cu europarlamentarul român Corina Creţu. Mailuri dezvăluite de hackerul Gucifer

Publicat

în

Colin Powell, primul afro-american ajuns secretar de stat al SUA şi şef al Statului Major, a căzut victimă, în 2013 hackerului român Guccifer, care i-a făcut publică corespondența electronic cu eurodeputata Corina Crețu. Colin Powell a murit luni, 18 octombrie, la vârsta de 84 de ani, din cauza unor complicaţii provocate de COVID-19.

“Un trădător al patriei”, a scris hackerul Guccifer în 2013 pe pe wallul lui Powell pe Facebook, ataşând un link spre un drive Google cu e-mailuri primite de Powell de la Corina Creţu în perioada 2010-2011, prin contul său pe AOL, potrivit ziare.com.

„Te-am iubit atât de mult, atât de mulți ani. Ai fost cea mai mare iubire a vieții mele“, a fost unul dintre mesajele adresate lui Powell. Creţu îi scria, în 2010, în Ajunul Crăciunului, fostului secretar de stat american:


„Nu aş fi crezut că, la 43 de ani, pot plânge după un bărbat mai mult decât în adolescenţă“. Potrivit schimbului de e-mailuri, Corina Creţu părea în continuare îndrăgostită de Powell şi în 2011, când îi scria acestuia: „Nimeni nu-mi spune să merg la culcare. Vreau să te văd. Atât, nimic mai mult“.

În ajun de Ziua Îndrăgostiților, în 2011, tot Corina Crețu îi scrie: “Beau un pahar de vin cu mine, așa cum obișnuiai să-mi zici (…). Nici măcar o noapte nu merit din punctul tău de vedere? Până la ce punct vrei să mă vezi distrusă complet? Nu e cinstit, Colin, tu nu ești drept”, îi scrie europarlamentarul.

Fostul secretar de stat a afirmat că nu şi-a înşelat soţia, dar a recunoscut, însă, că e-mail-urile sunt reale. „A fost o prietenie care a devenit foarte personală, pe e-mail. Îmi trimitea fotografii frecvent. Multe fotografii de familie, de la reuniuni de familie, de la sedințe oficiale de lucru, de la căsătorie și niște poze în costum de baie… Niciodată nimic nepotrivit“, a spus Powel.


Oficialul american i-a cerut, totuși, Corinei Crețu să șteargă din contul de email mesajele care dau de înțeles că cei doi au împărtășit mai mult decât o prietenie.

Powell a declarat că a cunoscut-o pe Corina Crețu în timp ce era secretar de Stat al fostului preşedinte George W. Bush, iar ea era purtător de cuvânt al preşedintelui României Ion Iliescu, subliniind că s-au întâlnit personal “o dată sau de două ori”.

Powell mai declara în 2013 că e-mailurile “de natură foarte personală” cu Creţu au “încetat acum câţiva ani”. “Nu a existat nicio relaţie atunci şi nu există niciuna acum”, a subliniat Powell, adăugând că a păstrat legătura cu ea şi au continuat să fie “prieteni”. “Mă bucur că ea are o carieră de succes. Mă bucur că s-a căsătorit şi este fericită”, a mai spus Powell, citat de site-ului The Smoking Gun.com, care l-a întrebat la acea vreme despre corespondența dintre cei doi.

În calitate de general cu patru stele, Colin Powell a fost şeful Statului Major interarme în mandatul lui George H.W. Bush în timpul războiului din Golf din 1991, în urma căruia forţele conduse de SUA au alungat trupele irakiene din Kuweitul vecin.

Powell, un republican moderat şi pragmatic, a ocupat ulterior funcţia de secretar de stat în timpul preşedintelui George W. Bush.

Avocat al războiului din Irak, Powell a susţinut pe 5 februarie 2003, în faţa Consiliului de Securitate al ONU, o lungă alocuţiune privind armele de distrugere în masă deţinute de Irak, argumente care au fost folosite la justificarea invadării ţării.

Născut pe 5 aprilie 1937 în Harlem, Colin Powell a crescut la New York, unde a studiat geologia.

Powell şi-a început cariera militară în 1958. Mai întâi detaşat în Germania, el a fost apoi trimis în Vietnam în calitate de consilier militar al lui John F. Kennedy.

CITEȘTE ȘI: Motivul pentru care un bărbat a cerut-o de nevastă pe femeia care îl atacase cu un topor

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

LIFE

Motivul pentru care un bărbat a cerut-o de nevastă pe femeia care îl atacase cu un topor

Publicat

în

Un bărbat în vârstă de 38 de ani, din Rusia, a cerut-o de soţie pe femeia care l-a atacat cu un topor în casă. Inedita cerere în căsătorie a avut loc chiar în sala de judecată în care avea procesul pentru fapta comisă. Procuratura din Tomsk spune că femeia în vârstă de 67 de ani şi iubitul ei se certau constant din cauză că bărbatul „refuza să facă curat în apartament”.

„În timpul procesului, bărbatul a cerut-o de soţie pe acuzată şi s-au căsătorit. Din calitatea de soţ al acuzatei, el a cerut tribunalului să nu o condamne la închisoare”, a anunţat procurorul general al regiunii Tomsk, din care sunt cei doi.

„Femeia l-a atacat pe la spate pe bărbat în timp ce acesta se uita la televizor, lovindu-l de mai multe ori cu un topor în cap, coaste şi gât”, se arată în comunicatul procuraturii din Tomsk, prezentat de The Moscow Times, citat de adevărul.ro.


La momentul incidentului, bărbatul a încercat să-i convingă pe medicii şi pe poliţiştii care au ajuns la faţa locului că s-a rănit după ce a căzut accidental.

Tribunalul regional din Tomsk a declarat-o pe femeie vinovată de vătămare corporală deosebit de gravă, însă din cauza căsătoriei neaşteptate a celor doi, nu a putut decât să o condamne la trei ani de închisoare cu suspendare, fapta sa fiind pedepsită în Rusia cu 10 ani de închisoare.

Procurorii au mai precizat că sentinţa nu a intrat încă în vigoare, iar cei doi pot să depună încă apel.


CITEȘTE ȘI: Noul Superman va fi bisexual, anunţă creatorii benzii desenate

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.