Connect with us

LIFE

Actriţa Georgeta Elena Tudor, de la Naţionalul craiovean, a încetat din viaţă

Publicat

în

Georgeta Elena Tudor, actriță a Teatrului Național „Marin Sorescu”, a trecut în nefiinţă, marţi, potrivit unei postări a Primăriei Craiova.

Georgeta Elena Tudor a slujit neîntrerupt scena craioveană, făcând parte din generația de aur a Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova.

Cunoscută de iubitorii Thaliei sub numele de Georgeta Luchian, a încântat nenumărate generaţii de spectatori, care i-au admirat și aplaudat la scenă deschisă talentul, seriozitatea și pasiunea.

Spirit artistic și cultural complex, Georgeta Elena Tudor a dovedit, de-a lungul timpului, și reale calități de poetă, publicând, în 2011, volumul de poezii “Uneori femeile surâd”.

În anul 2018, în cadrul Zilei Municipiului Craiova, a primit titlul de Cetățean de Onoare al orașului, în semn de preţuire pentru întreaga activitate dedicată scenei teatrale craiovene și românești, dar și pentru admirabila misiune de promovare a culturii româneşti.

„Astăzi, la trecerea în neființă, gândurile noastre se îndreaptă în aceste momente spre familia, prietenii și toți cei apropiați și transmitem îndoliatei familii, întreaga noastră compasiune și sincere condoleanţe. Drum lin printre îngeri!”, transmit reprezentanţii muncipalităţii craiovene.

Print Friendly, PDF & Email

LIFE

Fondatorul trupei Cargo, Adi Bărar, a murit. Artistul era infectat cu COVID-19

Publicat

în

Chitaristul şi compozitorul Adi Bărar, fondator al trupei rock Cargo, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, potrivit unui anunţ făcut pe pagina de Facebook a grupului timişorean.

„Aşa intens cum a trăit toată viaţa pe scenă, alături de public, înconjurat de gândurile voastre bune, aşa a luptat până azi! Dumnezeu să te odihnească, Adi Barar! 15.01.1960 – 08.03.2021”.

În mesaj au fost adăugate şi versurile: „Şi de-o fi şi eu să mor/ Nu vreau să vă întristaţi!/ Să cântaţi şi să jucaţi, până în zori… / Şi dacă din când în când/ O să mă primiţi în gând/ Voi fi aproape de voi!”.

Pe 25 februarie a fost anunţat că liderul şi fondatorul formaţiei rock Cargo a fost confirmat cu Covid-19 şi internat în stare gravă pe Secţia ATI a Spitalului Judeţean Timişoara, potrivit News.ro. El avea şi unele afecţiuni mai vechi.

Cargo a fost înfiinţată în Timişoara, în 1985, în formula: Adi Bărar (chitară), Carol Bleich (baterie), Tavi Iepan (chitară), Tibi Gajdo (bas), Dinel Tollea (clape) şi Nae Tarnotzi (voce). După mai multe schimbări de componenţă, Leo Iorga a fost cooptat ca solist. El a făcut parte din trupă până în 1989, an în care Ovidiu Ioncu, poreclit “Kempes“, a câştigat concursul organizat pentru postul de solist.

În 1992, Cargo a lansat albumul de debut, „Povestiri din gară”, care cuprinde nouă piese. Componenţa trupei a suferit, în continuare, modificări. În 1995, a apărut al doilea material discografic – „Destin”. La puţin timp după lansare, Kempes a avut un accident de motocicletă, în care a fost rănit grav. Recuperarea lui a fost lungă şi anevoioasă, însă a revenit pe scenă alături de trupă, fiind acompaniat de vocea lui Adrian Igrişan (poreclit “Baciul”). În 1998, grupul a lansat albumul „Ziua vrăjitoarelor” şi o broşură intitulată „Jurnal de bord”, care cuprinde textele tuturor cântecelor şi biografia oficială a trupei. În 2002, Ovidiu Ioncu “Kempes” a plecat în Australia, vocea principală fiind preluată de Adrian Igrişan. Doi ani mai târziu, în decembrie 2004, Cargo a lansat albumul „Spiritus Sanctus”, urmat, în 2007, de „XXII”, care include cele mai cunoscute piese ale trupei, înregistrate de data aceasta cu Igrişan.

În 2015, membrii trupei Cargo au primit Ordinul Cultural în Grad de Cavaler de la preşedintele Klaus Iohannis – „pentru contribuţia deosebită la promovarea muzicii rock în România şi îmbogăţirea patrimoniului acestui gen muzical” – şi au devenit cetăţeni de onoare ai oraşului Timişoara.

Din grup mai fac parte Adrian „Baciu” Igrişan (voce/ chitară), Tavi Pilan (tobe), Ionuţ Cârjă (clape) şi Alin Achim (bas).

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ACTUAL

VIDEO. 44 de ani de la cutremurul din 1977: 1.500 persoane au murit, 35.000 locuinţe prăbuşite

Publicat

în

Au fost suficiente 56 de secunde, timp în care pământul s-a cutremurat atât de tare încât peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa, surprinse sub dărâmături, iar mii de oameni au fost răniţi sau au rămas fără locuinţe. 

În urmă cu 44 de ani, în seara zilei de 4 martie 1977, România a fost afectată de un cutremur devastator. Peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa, 11.300 au fost rănite, iar aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.

Nimic nu avea să prevadă ceea ce se va întâmpla în acea seară liniştită, de 4 martie 1977, cunoscută în istorie ca dată la care a avut loc cel mai mare cut remur din România.

Pentru că astfel de evenimente sunt imprevizibile, fiecare persoană trebuie să cunoască regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, ce trebuie respectate, atât înainte de producerea acestuia, cât şi pe timpul sau după ce mişcarea seismică a trecut, scrie Agerpres.

04.03.1977/21:22:22/7,4

Seismul s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse, 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București.

La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii. Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter.

Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.

Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

Panică și zvonuri, aproape nimic oficial

La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale nu știau ce să facă, pentru că nu aveau nici aparatura necesară, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.

Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți. sursa: RealitateaPLUS

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

LIFE

Marius Oprescu, Emil Moţ şi social-democraţii din Slatina au împărţit flori, de 1 Martie

Publicat

în

Social-democraţii olteni au păstrat tradiţia şi în acest an şi au împărţit flori doamnelor şi domnişoarelor din Slatina.

Cu măşti sanitare de protecţie şi respectând măsurile de distanţare, aceştia au împărţit flori în mai multe zone ale oraşului. În fruntea lor s-au aflat preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, şi primarul Emil Moţ.

„Este un lucru inedit, dar chiar dacă a fost această pandemie şi purtăm mască, aşa cum cer normele sanitare de distanţare, noi am încercat să fim prezenţi şi alături de comunitatea din Slatina, de femeile, doamnele şi domnişoarele din Slatina, aşa cum facem de zece ani atât de 1 martie, cât şi de opt martie. Le urăm o primăvară frumoasă şi să avem un an mai bun faţă de cel care a trecut”, a declarat Marius Oprescu.

La rândul său, primarul Slatinei a transmis un mesaj reprezentantelor sexului frumos, cu ocazia primei zile a primăverii.

„Doamnelor şi domnişoarelor din Slatina şi din judeţul Olt le transmit o primăvară cât mai frumoasă. Chiar dacă este pandemie, noi am fost lângă slătineni şi vom fi în continuare. Ne propunem să ieşim şi de opt martie şi, la fel ca astăzi, să aducem un zâmbet pe feţele doamnelor şi domnişoarelor. Ca de fiecare dată, PSD va fi alături de cetăţeni”, a declarat Emil Moţ.

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.