Guvernul Ciucă a fost obligat de instanță să organizeze alegeri locale parțiale în cel puțin 51 de localități din România, șterse de pe harta electorală. Printre acestea se numără şi trei localităţi din judeţul Olt.
Decizia a fost luată de Curtea de Apel București într-un proces deschis de Forța Dreptei. Conform unei adrese a Autorității Electorale Permanente, înaintată Guvernului în octombrie 2022, în România sunt cel puțin 51 de localități în cazul cărora sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale. Este vorba despre comune și orașe în care edilii care au câștigat alegerile nu-și mai pot exercita mandatul fie că au fost condamnați definitiv, fie au fost declarați incompatibili și forțați să demisioneze sau fie au decedat.
În această situaţie sunt şi comunele Mihăești, Vitomirești şi Vulturești din județul Olt.
În aceste localități mandatul de primar este exercitat interimar de viceprimarii care ajung în această funcție în urma înțelegerilor politice și care au fost aleși pe listele partidelor pentru consiliile locale, nu uninominal.
Ce prevede legea
Potrivit reglementărilor legale în vigoare în materie electorală, Guvernul este obligat la organizarea alegerilor locale parțiale în termen de 90 de zile de la momentul vacantării mandatului de primar ori de la dizolvarea consiliului local. Instituția care constată este prefectura județului, iar Autoritatea Electorală Permanentă este cea care informeză Executivul că se întrunesc condițiile legale pentru declanșarea alegerilor.
Etapele sunt bine delimitate în lege, însă Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă nu se grăbesc să le pună în practică. Astfel s-au creat situații atipice cum este cazul orașului Sîngeroz-Băi, care nu mai are primar de doi ani.
Fostul președinte al AEP Constantin-Florin Mitulețu Buică susținea că procedura de declanșare este blocată din cauza vidului legislativ. „Este un vid legislativ cine declanșează alegerile parțiale. Dacă la alegerile la termen situația este clară, la alegerile parțiale pentru că au fost reglementări separate pe codul administrativ și din cauza contestărilor în instanță a decizilor prefecților de vacantare a mandatelor, nu există o autoritate care se declașeze efectiv această procedură”, a spus aacesta.
El afirma că ordinul prefectului prin care se vacantează funcția se contestă în instanță pe diferite căi. Acesta susține că în Codul administrativ nu este clar reglementat momentul în care se oprește procedura de contestare a unui act administrativ în constatarea unor hotărâri judecătorești, potrivit HotNews.