Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut vineri, 24 septembrie 2021, la 1,65% după 7 ședințe de stagnare la pragul de 1,61%.

Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 15 septembrie. Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an. Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an. În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%, scrie observatornews.ro.

ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni

Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019. Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

Cursul de schimb leu/euro a scăzut ieri, după recordul atins miercuri. Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9490 lei/euro, cu 0,01% sub nivelul de miercuri, când s-a înregistrat un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro. Creşterea cursului valutar leu/euro de la începutul anului este de circa 1,65%.

CITEȘTE ȘI: Câte mașini și motociclete au fost cumpărate în cadrul programelor „Rabla”

Premierul Florin Cîțu a declarat, joi, că ordonanța de urgență a Guvernului privind compensarea prețului la energie va intra în vigoare de la 1 noiembrie pentru consumatorii casnici și non-casnici, respectiv IMM-uri și firme mici.

„Vreau să mă asigur că ceea ce facem pe partea de compensare o să fie rapid, simplu și să nu implice foarte mult consumatorul. Vreau să fiu foarte clar: vorbesc de consumatorul casnic și cel non-casnic, pentru că vorbim și de companii mici și IMM-uri care nu au aceeași putere de negociere ca o companie mare.

Vom avea aceste soluții cât mai curând ca să fie în vigoare de la 1 noiembrie. Acest produs să poată fi folosit și în alte situații excepționale pe viitor, să nu venim de fiecare dată să venim cu ceva nou.

Dacă nu ne gândim la consumatorul non-casnic, putem să avem efecte perverse sau distorsionări la care nu te aștepți. Foarte simplu, dacă nu ne ocupăm de consumatorul non-casnic, vom vedea prețuri foarte mari la produse, inflație foarte mare, dobânzi etc”, a afirmat Florin Cîțu, potrivit Digi24.

Conform premierului, există resurse bugetare pentru acest proiect.

„Efortul este pe două bugete: o parte în 2021 și o parte în 2022. Resursele financiare sunt alocate. Companiile din energie au încasări mai bune, vor alimenta mai mult bugetul de stat”, spune el.

Cîțu a precizat că de acest proiect vor beneficia 5,3 milioane de gospodării, aproape 10 milioane de persoane.

Premierul susține că rolul legii consumatorului vulnerabil este de a face tranziția de la subvenția pentru gigacalorie.

„Această subvenție să fie doar pentru persoanele care au nevoie. Azi, în București, subvenția o primesc și cei care câștigă foarte mult, ceea ce nu este corect. Această subvenție a întreținut un sistem ineficient. Le-a permis primarilor, companiilor, să nu dorească să eficientizeze sistemul”, a declarat Florin Cîțu.

Acesta a spus că un eventual proiect de plafonare a prețurilor la energie nu exclude compensarea.

Ordonanța de guvern privind compenarea prețului la energie pentru consumatorii casnici va fi adoptată la începutul lunii octombrie, pentru a putea intra în vigoare la 1 noiembrie, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

CITEȘTE ȘI: Facturi mari în toată Europa. Uniunea Europeană analizează scumpirea energiei electrice și a gazelor naturale

Cele mai bune meserii de viitori din următorii ani au fost dezvăluite într-un top 10, de către pubilcația Business Insider. Domeniile cu cele mai bune posturi sunt cel medical și sectorul marketing.

Cele mai bune meserii de viitor din următorii 10 ani se regăsesc în domeniile medical, marketing și IT potrivit unui clasament realizat de Business Insider, scrie româniatv.net

Clasamentul arată că pe primul loc al joburilor pentru care cererea va fi în creştere până în 2030 se află dezvoltatorii de software, urmaţi de managerii de operaţiuni şi de asistenţii medicali.

Lista include şi specialiştii în marketing, avocaţii sau managerii de sisteme informatice.

În top 10 meserii de viitor sunt: Dezvoltator de softwar, Manager general şi de operaţiuni, Asistent medical înregistrat, Manager financiar, Manager medical, Asistent medical practician, Analist, Specialist în marketing şi cercetare de piaţă, Avocat, Manageri de sistem informatic.

Sunt și meserii care nu vor mai fi la căutare peste cinci ani. Pandemia e cea care a făcut ca aceste joburi să nu mai fie considerate esențiale. Printre acestea se numără și: șoferi de taxi, agenți bancari, casieri, operatori telemarketing, dispeceri, ceasornicari, tipografi.

CITEȘTE ȘI: Documente de la City Insurance, ridicate de procurori