Connect with us

ECONOMIE

Prima versiune a Catalogului Naţional al Serviciilor Publice a fost finalizată. 255 de instituții centralizate

Publicat

în

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a publicat prima versiune a Catalogului Naţional al Serviciilor Publice, iar pentru realizarea acestuia au fost inventariate 2.333 de servicii publice oferite cetăţenilor şi companiilor de 255 de instituţii, potrivit unui comunicat remis marţi. 

“Realizarea Catalogului a implicat o evaluare cantitativă şi o analiză calitativă, prin care au fost inventariate 2.333 de servicii publice oferite cetăţenilor şi companiilor de 255 de instituţii din administraţia centrală – ministere, autorităţi şi instituţii aflate în coordonarea sau subordonarea acestora. Am reuşit să colectăm şi să prezentăm, într-un singur loc, serviciile publice oferite de administraţia centrală din România. Acest livrabil va fundamenta următoarele proiecte de transformare digitală. Totodată, Catalogul este şi o dovadă a faptului că eforturile noastre de digitalizare au fost corect întemeiate – patru din cele mai accesate servicii publice digitalizate din România au fost adăugate în platforma Ghişeul.ro în ultimul an. În următoarele două săptămâni, echipa ADR va lucra la realizarea unei platforme online dedicate acestui Catalog Naţional. Platforma va permite cetăţenilor şi companiilor să identifice precis fiecare dintre serviciile publice oferite de statul român, instituţia care îl prestează, precum şi accesarea directă a serviciilor publice deja digitalizate”, a afirmat Octavian Oprea, preşedintele ADR, potrivit Agerpres.


Potrivit sursei citate, analiza arată care sunt cele mai accesate servicii publice, care servicii publice sunt digitalizate, câte servicii publice presupun o taxă sau sunt gratuite şi câte servicii publice pot fi achitate online.

Reprezentanţii ADR susţin că această primă versiune a Catalogului Naţional al Serviciilor Publice afişează numărul serviciilor completate de ministerele şi instituţiile lor subordonate din administraţia centrală – atât numărul total, cât şi numărul de servicii publice completate de fiecare instituţie în parte.

“Odată cu rafinarea şi actualizarea datelor introduse, Catalogul Serviciilor Publice va beneficia de versiuni ulterioare. Datele necesare au fost colectate de la instituţiile şi autorităţile publice centrale responsabile (inclusiv instituţiile subordonate/coordonate/sub autoritate), printr-un proces direct de completare într-o platformă informatică, prin urmare, responsabilitatea acurateţei şi a corectitudinii acestor date este în sarcina instituţiilor raportoare”, se menţionează în comunicat.


Totodată, încadrarea în categoria servicii digitalizate/parţial digitalizate sau nedigitalizate relevă accepţiunea fiecărei instituţii în parte asupra acestui concept. Ca notă generală, distincţia a fost stabilită în funcţie de gradul de sofisticare al serviciului public, fiind identificate ca digitalizate/parţial digitalizate acele servicii care au cel puţin gradul 1 de sofisticare.

“Catalogul inventariază serviciile oferite cetăţenilor şi companiilor, fiind un instrument esenţial pentru măsurile şi acţiunile guvernamentale în ceea ce priveşte transformarea digitală şi debirocratizarea administraţiei. Mai mult, iniţiativa reprezintă o prioritate a Comitetului de E-guvernare şi Reducerea Birocraţiei, înfiinţat prin decizia Prim-ministrului nr. 331/2021”, se mai precizează în comunicat.

CITEȘTE ȘI: Legea a fost promulgată: Instituțiile publice nu mai au voie să ceară copii după documente emise de alte entități ale statului

Print Friendly, PDF & Email

ECONOMIE

Întâlnire la Craiova între reprezentanții HoReCa și mai mulți miniștri. „Este prioritară relansarea mediului de afaceri autohton”

Publicat

în

Reprezentanții Federației Patronale a Industriei Ospitalității (FIO) anunță că în data de 7 decembrie va avea loc, la Craiova, o întâlnire între cei din HoReCa și mai mulți miniștri.

Potrivit unui comunicat de presă remis miercuri, la Craiova vor ajunge, Marius Budăi, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Florin Spătaru, ministrul Economiei, Daniel Cadariu, ministrul IMM-urilor și Turismului, iar Ministerul Sănătății vafi reprezentat de către Levente Vass, secretar de stat.

„Federația a invitat la  întâlnire și reprezentanții noului Guvern al României pentru a discuta viitoarele măsuri de sprijin pentru acest sector puternic afectat de pandemia de coronavirus și de deciziile uneori haotice ale autorităților în acest context”, se arată în comunicatul de presă.


Reprezentanții FIO spun că este important ca printr-o colaborare cu autoritățile să fie găsită o soluție în vederea relansării mediului de afaceri.

„Avem încredere în găsirea unui dialog real între antreprenori și noul cabinet, în prioritizarea relansării mediului de afaceri autohton, în găsirea de soluții pentru a trece peste această pandemie care a afectat în mod excepțional industria ospitalității și turismul românesc. Aș vrea în acest sens să le mulțumesc Doamnei Primar Lia Olguța Vasilescu și Primăriei Craiova, pentru sprijinul acordat organizării acestui eveniment, dar și miniștrilor care au răspuns pozitiv invitației noastre” amenționat Corina Macri, președintele Federației.

CITEȘTE ȘI: A crescut numărul firmelor radiate, în primele 10 luni ale acestui an


 

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

A crescut numărul firmelor radiate, în primele 10 luni ale acestui an

Publicat

în

Numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu peste 28% în primele zece luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 52.767 radieri, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

În perioada ianuarie – octombrie 2020 au fost consemnate 41.119 radieri, scrie Agerpres.


Cele mai multe radieri în primele zece luni ale acestui an au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 8.608 (plus 29,4% faţă de ianuarie-octombrie 2020) şi în judeţele Timiş – 2.396 (plus 33,71%), Constanţa – 2.330 (plus 28,16%) şi Cluj – 2.250 (plus 17,99%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 413 (în creştere cu 46,45% faţă de primele zece luni ale anului trecut), Covasna – 441 (plus 52,60%) şi Călăraşi – 457 (plus 36,01%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Alba (plus 68,71%), Vrancea (plus 57,56%), Covasna (plus 52,6%), Ialomiţa (plus 46,45%) şi Dâmboviţa (plus 45,54%). În perioada analizată nu au fost consemnate scăderi în ceea ce priveşte numărul firmelor radiate.


Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 14.611 (plus 31,15% raportat la ianuarie-octombrie 2020), construcţii – 4.888 (plus 27,42%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 4.427 (plus 26,27%) şi industria prelucrătoare – 4.253 (plus 26,84%).

În octombrie 2021, au fost consemnate 5.676 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (998) şi în judeţele Constanţa (275), Cluj (232) şi Timiş (212) şi Ilfov (211).

CITEȘTE ȘI: Programele Rabla se suspendă. Ministrul Mediului anunță că vor avea loc câteva modificări

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

Mai puţină birocraţie pentru atragerea de fonduri europene. Lege care vizează organizarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională

Publicat

în

Agenția pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, a devenit Autoritate de Management pentru POR 𝐒𝐮𝐝-𝐕𝐞𝐬𝐭 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 𝟐𝟎𝟐𝟏-𝟐𝟎𝟐𝟕.

Potrivit unui comunicat remis de ADR, vineri, 26 noiembrie 2021, președintele României a emis Decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România

Pentru beneficiarii din regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia efectul va fi reducerea birocrației în ceea ce privește elaborarea ghidurilor de finanțare și ajustarea acestora la situația concretă a regiunii, precum și simplificarea proceselor de evaluare, selecție și contractare a viitoarelor proiecte ce vor solicita fonduri europene.


Alături de ADR Sud – Vest Oltenia și celelalte șapte Agenții pentru Dezvoltare Regională din țară au deveni autorități de management.

CITEŞTE ŞI: Câți bani va primi România din PNRR până la sfârșitul acestui an

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.