Connect with us

ECONOMIE

PNRR-ul României, aprobat astăzi de UE. Ce sume sunt alocate pentru fiecare sector

Publicat

în

Miniștrii de Finanțe din UE s- au reunit, joi, de la ora 10.30, pe ordinea de zi fiind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Aprobarea PNRR în ECOFIN este ultimul pas de bifat pentru ca România să poată solicita banii europeni.

Premierul Florin Cîțu a participat, începând cu ora 11.00, în format online la întâlnirea Consiliului ECOFIN, în cadrul căreia va fi aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Premierul se va afla, alături de ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, la Ministerul Finanțelor, scrie economedia.ro.

România va putea solicita așadar prefinanțarea de 13% din bugetul total de 29,1 miliarde de euro, adică un avans de 3,7 miliarde de euro.


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în data de 27 septembrie că Executivul european a aprobat Planul de Redresare și Reziliență al României (PNRR) în valoare de 29,2 miliarde de euro.

Varianta finală a PNRR încă nu a fost făcută publică de autoritățile române.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.


CITEȘTE ȘI: Bugetul pentru Programul Rabla 2021 ar putea fi suplimentat

Din totalul alocat de 29,2 miliarde de euro:

Managementul apei – 1,9 miliarde euro

Proiecte:

construirea de rețele de apă – 1630 km în localități cu peste 2000 locuitori
construirea a 2000 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în localități sub 2000 de locuitori
conectarea a 100.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare

Împădurim România – 1,3 miliarde euro

Proiecte:

45.000 de hectare noi de pădure
actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate
10.000 hectare habitate naturale refăcute

Managementul deșeurilor – 1,1 miliarde euro

Proiecte:

dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu,
550 echipamente de monitorizare a poluării aerului
15 sisteme județene de gestionare a deșeurilor modernizate

Transport – 7,6 miliarde euro

Autostrăzi:

434 de kilometri de autostradă construiți;
625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;

Cale ferată:

311 km de cale ferată modernizată;
311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
110 km de cale ferată electrificată;
2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări de reînnoire;
206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
Metrou: 15.6 km de rețea nouă de metrou; 15 stații noi; 30 de rame

Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde euro

Proiecte:

1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic
2.000 de clădiri publice reabilitate

Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde euro

Proiecte:

a) Eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020;
b) Solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020.

Cloud guvernamental și sisteme publice digitale interconectate – 2 miliarde euro

Proiecte:

Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă
5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
30.000 de funcționari publici instruiți digital
100 biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieții
65 structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice

Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii – 682 milioane euro

Proiecte:

Pensiile speciale sunt limitate
Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor
Reforme în politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilității fiscale
Îmbunătățirea administrării marilor contribuabili
Introducerea unui model mai transparent și orientat spre servicii al administrării taxelor
Implementarea analizei cheltuielilor în domeniul de sănătate și educație (vor urma și alte sectoare)
Introducerea unui proces de bugetare multi-anuală, mai ales pentru partea de cheltuieli

Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, și reforma companiilor de stat – 1,7 miliarde euro

Proiecte:

4.000 de contracte de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor
280 de contracte de finanțare pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
Un Fond de Fonduri creat, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică
10 institute de cercetare finanțate pentru excelență, printr-un proiect pilot
Reforma companiilor de stat

Fondul local pentru tranziția verde și digitală – 2,1 miliarde euro

Proiecte:

legislație pentru zonele metropolitane funcționale, pentru politica urbană a României, nouă strategie națională pentru locuire
Proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste biciclete, benzi dedicate, stații de încărcare) și pentru digitalizare în localități
Program pentru locuințe sociale și pentru tineret
3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene

Turism și cultură – 200 milioane euro

Proiecte:

12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
8 muzee construite/reabilitate și puse în valoare
20 destinații turistice verzi vor fi certificate
15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini vor vizita țara, anual.

Fondul pentru spitale și pentru creșterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde euro

Proiecte:

30 spitale extinse/renovate
200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.
3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate
10 secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).

Reforme în domeniul social – 233 milioane euro

Proiecte:

centre de zi pentru prevenirea abandonului familial
venitul minim de incluziune
sistemul de tichete pentru formalizarea muncii

Reforma administrației publice, întărirea dialogului social și creșterea eficienței justiției – 137 milioane euro

Proiecte:

Noua Strategie Națională Anticorupție, adoptată până la sfârșitul anului 2021
Noua Strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025
Adoptarea „Legilor justiției”
Revizuirea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate
creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI
Implementarea a aproximativ 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție până la 31 decembrie 2025
Cadrul legal în domeniul integrității, actualizat până în anul 2024

România educată – 3,6 miliarde euro

Proiecte:

2400 de elevi vor beneficia de sprijin să intre în programe de studiu în regim dual
50 de școli noi, neutre energetic
2.000 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
83.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
1150 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivel gimnazial si liceal
6.000 de școli care au primit resurse și tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării în format virtual
130 de creșe construite și operaționalizate.

CITEȘTE ȘI: A fost adoptată legea pentru compensarea facturilor la energie și gaze. De când intră în vigoare

 

Print Friendly, PDF & Email

ECONOMIE

Întâlnire la Craiova între reprezentanții HoReCa și mai mulți miniștri. „Este prioritară relansarea mediului de afaceri autohton”

Publicat

în

Reprezentanții Federației Patronale a Industriei Ospitalității (FIO) anunță că în data de 7 decembrie va avea loc, la Craiova, o întâlnire între cei din HoReCa și mai mulți miniștri.

Potrivit unui comunicat de presă remis miercuri, la Craiova vor ajunge, Marius Budăi, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Florin Spătaru, ministrul Economiei, Daniel Cadariu, ministrul IMM-urilor și Turismului, iar Ministerul Sănătății vafi reprezentat de către Levente Vass, secretar de stat.

„Federația a invitat la  întâlnire și reprezentanții noului Guvern al României pentru a discuta viitoarele măsuri de sprijin pentru acest sector puternic afectat de pandemia de coronavirus și de deciziile uneori haotice ale autorităților în acest context”, se arată în comunicatul de presă.


Reprezentanții FIO spun că este important ca printr-o colaborare cu autoritățile să fie găsită o soluție în vederea relansării mediului de afaceri.

„Avem încredere în găsirea unui dialog real între antreprenori și noul cabinet, în prioritizarea relansării mediului de afaceri autohton, în găsirea de soluții pentru a trece peste această pandemie care a afectat în mod excepțional industria ospitalității și turismul românesc. Aș vrea în acest sens să le mulțumesc Doamnei Primar Lia Olguța Vasilescu și Primăriei Craiova, pentru sprijinul acordat organizării acestui eveniment, dar și miniștrilor care au răspuns pozitiv invitației noastre” amenționat Corina Macri, președintele Federației.

CITEȘTE ȘI: A crescut numărul firmelor radiate, în primele 10 luni ale acestui an


 

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

A crescut numărul firmelor radiate, în primele 10 luni ale acestui an

Publicat

în

Numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu peste 28% în primele zece luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 52.767 radieri, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

În perioada ianuarie – octombrie 2020 au fost consemnate 41.119 radieri, scrie Agerpres.


Cele mai multe radieri în primele zece luni ale acestui an au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 8.608 (plus 29,4% faţă de ianuarie-octombrie 2020) şi în judeţele Timiş – 2.396 (plus 33,71%), Constanţa – 2.330 (plus 28,16%) şi Cluj – 2.250 (plus 17,99%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 413 (în creştere cu 46,45% faţă de primele zece luni ale anului trecut), Covasna – 441 (plus 52,60%) şi Călăraşi – 457 (plus 36,01%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Alba (plus 68,71%), Vrancea (plus 57,56%), Covasna (plus 52,6%), Ialomiţa (plus 46,45%) şi Dâmboviţa (plus 45,54%). În perioada analizată nu au fost consemnate scăderi în ceea ce priveşte numărul firmelor radiate.


Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 14.611 (plus 31,15% raportat la ianuarie-octombrie 2020), construcţii – 4.888 (plus 27,42%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 4.427 (plus 26,27%) şi industria prelucrătoare – 4.253 (plus 26,84%).

În octombrie 2021, au fost consemnate 5.676 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (998) şi în judeţele Constanţa (275), Cluj (232) şi Timiş (212) şi Ilfov (211).

CITEȘTE ȘI: Programele Rabla se suspendă. Ministrul Mediului anunță că vor avea loc câteva modificări

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

Mai puţină birocraţie pentru atragerea de fonduri europene. Lege care vizează organizarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională

Publicat

în

Agenția pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, a devenit Autoritate de Management pentru POR 𝐒𝐮𝐝-𝐕𝐞𝐬𝐭 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 𝟐𝟎𝟐𝟏-𝟐𝟎𝟐𝟕.

Potrivit unui comunicat remis de ADR, vineri, 26 noiembrie 2021, președintele României a emis Decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România

Pentru beneficiarii din regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia efectul va fi reducerea birocrației în ceea ce privește elaborarea ghidurilor de finanțare și ajustarea acestora la situația concretă a regiunii, precum și simplificarea proceselor de evaluare, selecție și contractare a viitoarelor proiecte ce vor solicita fonduri europene.


Alături de ADR Sud – Vest Oltenia și celelalte șapte Agenții pentru Dezvoltare Regională din țară au deveni autorități de management.

CITEŞTE ŞI: Câți bani va primi România din PNRR până la sfârșitul acestui an

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.