Connect with us

ECONOMIE

Platformă de monitorizare a ajutoarelor de stat pentru operatorii economici

Publicat

în

Ministerul Finanţelor anunţă lansarea platformei on-line de tip “monitoring tool”, prin intermediul căreia operatorii economici pot transmite toate documentele necesare accesării unui ajutor de stat în baza Hotărârii de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

Potrivit unui comunicat al MF, măsura a fost luată în vederea informatizării şi flexibilizării mecanismelor de implementare a schemelor de ajutor de stat, scrie Agerpres.


“Continuăm procesul de digitalizare la nivelul Ministerului de Finanţe şi punem la dispoziţia operatorilor economici un instrument online de depunere şi analiză a documentaţiei pentru plata ajutorului de stat. Totodată, platforma va permite o monitorizare eficientă, în timp real, a gradului de implementare prin prisma menţinerii locurilor de muncă create şi realizării investiţiilor asumate prin proiectele finanţate”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Platforma asigură: transmiterea online a documentaţiilor aferente cererilor de acord pentru finanţare şi de plată a ajutorului de stat; informatizarea procesului de analiză a documentaţiei transmise; monitorizarea în timp real a gradului de implementare şi de respectare a condiţiilor de menţinere a investiţiilor şi a locurilor de muncă aferente proiectelor aprobate spre finanţare de către Ministerul Finanţelor.

Această platformă este disponibilă începând de astăzi, 14 aprilie 2021, accesând următoarele link-uri: https://mfinante.gov.ro/ro/domenii/ajutorstat sau https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/declaratii_electronice/descarcare_declaratii


De asemenea, accesând platforma, operatorii economici vor putea consulta Ghidul de utilizare depunere ON – LINE a documentelor necesare obţinerii ajutorului de stat acordat în temeiul HG nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

Prin colectarea tuturor informaţiilor referitoare la cererile de acord pentru finanţare şi de plată, depuse în baza schemei de ajutor de stat, se creează o bază de date completă a proiectelor în curs de aprobare, implementare şi monitorizare.

Platforma vine în completarea celor două instrumente prin care Ministerul Finanţelor asigură comunicarea permanentă cu mediul de afaceri, respectiv Formular asistenţă ajutor de stat şi Solicitare întâlnire tehnică, prin care operatorii economici pot solicita clarificări cu privire la prevederile legale ale actelor normative de instituire a schemelor de ajutor de stat, la mecanismul de acordare şi de plată a ajutorului de stat sau recomandări cu privire la implementarea corectă a proiectului de investiţii aprobat.

Print Friendly, PDF & Email

ECONOMIE

Printre cele mai bune meserii ale viitorului sunt în domeniul medical și IT. Ce ocupaţii se pierd din cauza pandemiei

Publicat

în

Cele mai bune meserii de viitori din următorii ani au fost dezvăluite într-un top 10, de către pubilcația Business Insider. Domeniile cu cele mai bune posturi sunt cel medical și sectorul marketing.

Cele mai bune meserii de viitor din următorii 10 ani se regăsesc în domeniile medical, marketing și IT potrivit unui clasament realizat de Business Insider, scrie româniatv.net

Clasamentul arată că pe primul loc al joburilor pentru care cererea va fi în creştere până în 2030 se află dezvoltatorii de software, urmaţi de managerii de operaţiuni şi de asistenţii medicali.


Lista include şi specialiştii în marketing, avocaţii sau managerii de sisteme informatice.

În top 10 meserii de viitor sunt: Dezvoltator de softwar, Manager general şi de operaţiuni, Asistent medical înregistrat, Manager financiar, Manager medical, Asistent medical practician, Analist, Specialist în marketing şi cercetare de piaţă, Avocat, Manageri de sistem informatic.

Sunt și meserii care nu vor mai fi la căutare peste cinci ani. Pandemia e cea care a făcut ca aceste joburi să nu mai fie considerate esențiale. Printre acestea se numără și: șoferi de taxi, agenți bancari, casieri, operatori telemarketing, dispeceri, ceasornicari, tipografi.


CITEȘTE ȘI: Documente de la City Insurance, ridicate de procurori

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

Câte mașini și motociclete au fost cumpărate în cadrul programelor „Rabla”

Publicat

în

Persoanele fizice au achiziţionat 1.662 autovehicule noi, dintre care 981 pur electrice şi 681 electrice hibride, şi șase motociclete electrice în cadrul Programului Rabla Plus 2021, informează Administraţia Fondului pentru Mediu. Potrivit unui comunicat al instituţiei, 7.467 persoane fizice s-au înscris la producători/dealeri auto, până în prezent.

În ceea ce priveşte persoanele juridice, în cadrul Programului Rabla Plus 2021 în total au fost acceptate 2.082 dosare pentru 3.289 autovehicule, dintre care 2.250 pur electrice, 1.034 electrice hibride şi 5 motociclete electrice şi 32 contestaţii pentru 61 autovehicule (35 autovehicule pur electrice şi 26 electrice hibride), scrie Agerpres.

S-au înscris la producători/dealeri auto 1.944 persoane juridice.


Până în prezent au fost achiziţionate 982 autovehicule noi (582 pur electrice şi 400 electrice hibride) şi o motocicletă electrică.

Referitor la Rabla Clasic 2021 pentru persoane juridice, Administraţia Fondului pentru Mediu a acceptat, până în prezent, 3.378 dosare pentru 5.726 autovehicule şi 8 motociclete şi 53 contestaţii pentru 95 autovehicule în cadrul Programului Rabla Clasic 2021, pentru persoane juridice.

S-au înscris la producători/dealeri auto 2.518 persoane juridice şi au fost achiziţionate 1.367 autovehicule şi o motocicletă.


În ceea ce priveşte persoanele fizice, 51.885 s-au înscris la producători/dealeri auto şi au fost achiziţionate 32.453 autovehicule şi 286 motociclete.

Noile liste cu dosare aprobate în cadrul Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost publicate pe site-ul AFM.

În cadrul Programului Rabla Clasic, valoarea primei de casare este de 7.500 de lei, iar valoarea eco-bonusurilor acordate pentru stimularea achiziţionării autoturismelor cât mai puţin poluante, în funcţie de tehnologia folosită, sunt de 1.500 de lei – pentru autovehiculele cu emisii scăzute, respectiv de 3.000 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou echipat cu sistem de propulsie hibrid.

Ecobonusurile se pot cumula în cazul în care maşina nouă îndeplineşte ambele condiţii, ajungându-se astfel la o reducere de 12.000 de lei din preţul total al autovehiculului nou. Pentru achiziţionarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 5.500 de lei.

În acelaşi timp, în Programul Rabla Plus se acordă două tipuri de ecotichete: 45.000 de lei pentru maşinile full electrice şi 20.000 de lei pentru maşinile hibrid plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autoturismului nou.

Totodată, persoanele care renunţă la o maşină veche, poluantă, şi achiziţionează un autovehicul electric beneficiază atât de prima de casare acordată prin Programul Rabla Clasic, în valoare de 7.500 de lei, cât şi de ecotichetul alocat în cadrul Programului Rabla Plus.

De asemenea, cuantumul finanţării pentru motociclete electrice este de 5.500 de lei, iar persoanele care doresc să achiziţioneze o motocicletă electrică şi predau o maşină uzată, ecotichetul se poate cumula cu prima de casare în valoare de 5.500 de lei.

CITEȘTE ȘI: Documente de la City Insurance, ridicate de procurori

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

Documente de la City Insurance, ridicate de procurori

Publicat

în

Procurori și ofițeri de la Parchetul General au ridicat, joi dimineața, acte de la sediul central al City Insurance, compania pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară a cerut falimentul. Cel puțin trei plângeri penale au fost depuse în cazul companiei care era lider pe piața RCA, cu 3 milioane de polițe.

Descinderea are loc în dosarul pornit la nivelul Parchetului General după ce actuala conducere a ASF a făcut o plângere în care a reclamat o serie de probleme legate de modul în care conducerea companiei de asigurări a respectat legislația, potrivit Digi24.

Plângerea viza în special împrumuturile făcute de companie la mai multe bănci din Elveția, despre care există suspiciuni că ar fi fictive. Ancheta se desfășoară in rem.


Mai sunt pe rol două dosare penale legate de City Insurance – o plângere la DNA legată de o favorizare a companiei de către fosta conducere a ASF și una la DIICOT, depusă de acționarii City față de cei care au gestionat afacerile din România ale companiei.

Daniel Apostol, directorul de comunicare al ASF, a spus că joi va fi publicată în Monitorul Oficial decizia Autorității de a retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance.

„Veți descoperi toate detaliile care au stat la motivarea acestei decizii, unele poate chiar șocante. Asigurăm publicul că ASF nu dorește decât respectarea legilor statului”, a spus el.


„După publicarea acestor documente, toată opinia publică va lua la cunoștință faptele care au stat la baza deciziei de ridicare a deciziei de funcționare”, a precizat Apostol.

„ASF veghează acum la felul în care Fondul de Garantare al Asiguraților își organizează activitatea și în baza OUG pe care ieri cabinetul a adoptat-o”, a mai spus Apostol.

CITEȘTE ȘI: ASF retrage autorizația de funcționare a companiei City Insurance

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.