Connect with us

ECONOMIE

Decizii de ultimă oră ale BNR, pe probleme de politică monetară

Publicat

în

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de marţi a luat mai multe decizii privind politica monetară.

Cele mai importante sunt următoarele:

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021;
• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.


Rata anuală a inflației a urcat în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat. Creșterea a fost determinată și în acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorarea considerabilă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, și într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit la 3,0 la sută în iulie, de la 2,9 la sută în iunie, și la 3,2 la sută în august, depășind astfel ușor previziunile. Evoluția ei reflectă, în principal, efecte ale creșterii cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele cererii sporite de bunuri și servicii, suprapuse celor venite din constrângeri pe partea ofertei, alături de ajustările în sens ascendent ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au crescut la 3,3 la sută și 2,6 la sută în august, de la 2,9 la sută, respectiv 2,4 la sută în luna iunie 2021.


CITEŞTE ŞI: Orban DEZVĂLUIE o înţelegere pe care a avut-o cu Cîţu: El preşedinte PNL, iar actualul premier – guvernator BNR

Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit – de 1,8 la sută, față de 2,5 la sută în trimestrul I -, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depășind moderat nivelul său pre-pandemie. Evoluția face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată în acest interval în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Totodată, pe fondul efectului de bază asociat contracției severe suferite de economie în perioada similară a anului trecut, dinamica ei anuală s-a majorat în trimestrul II la 13,0 la sută, de la -0,2 la sută în trimestrul I.

Creșterea abruptă a variației anuale a PIB a fost susținută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporții considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, care s-a mărit totuși sub așteptări în termeni anuali, și a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variația stocurilor. O contribuție pozitivă, deși mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcțiilor noi, în principal pe seama segmentului rezidențial, care a devansat, ca impact, scăderea considerabilă a variației investițiilor nete în uti¬laje (inclusiv mijloace de transport).

În același timp, exportul net și-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condițiile în care creșterea deosebit de amplă a variației exporturilor de bunuri și servicii inclusiv pe fondul unui efect de bază a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil față de trimestrul I, sub influența relativei ameliorări a balanțelor veniturilor, rămânând totuși superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o ușoară accelerare a creșterii trimestriale a economiei în trimestrul III, dar exclusiv pe seama performanțelor mult mai bune ale agriculturii, implicând, în contextul efectului de bază asociat redresării solide din perioada similară a anului trecut, o scădere modestă a dinamicii anuale a PIB.

Relevantă este menținerea, în iulie, la un nivel ridicat, dar considerabil diminuat față de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației. Producția industrială și comenzile noi în industria prelucrătoare și-au încetinit însă puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar activitatea din construcții a suferit un mic declin în termeni anuali. La rândul lor, exporturile de bunuri și servicii și-au redus consistent variația anuală în iulie și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării puternice a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat să se majoreze, depășind pe ansamblul primelor șapte luni ale anului cu peste 70 la sută nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar s-au menținut în iulie în preajma minimelor ultimilor aproximativ 4 ani, pentru ca în luna august și mai cu seamă în septembrie să cunoască ajustări ascendente, în contextul relativei înăspriri a condițiilor lichidității, dar și al consolidării așteptărilor privind creșterea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară. Pe acest fond, precum și ca urmare a evoluțiilor de pe piața financiară internațională, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat parcursul crescător în a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadențele medii și lungi. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a corectat relativ rapid scăderea consemnată în prima parte a trimestrului III sub influența unor factori sezonieri, iar ulterior a continuat să manifeste o tendință moderat ascendentă, inclusiv în condițiile diferențialului ratelor dobânzilor și ale tensionării mediului politic intern.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat mai ferm în teritoriul de două cifre în primele două luni ale trimestrului III 2021, până la 12,7 la sută, ca medie a intervalului, de la 9,8 la sută în trimestrul II, în contextul intensificării fără precedent a activității de creditare în monedă națională în luna iulie, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și al dinamizării moderate a creditului în valută. Componenta în lei a continuat astfel să-și accelereze creșterea, până la 17,4 la sută în iulie-august – cea mai înaltă valoare din ultimii 5 ani – de la 15,2 la sută în trimestrul II, iar ponderea ei în total s-a mărit în luna august la 71,3 la sută.

Actualele evaluări relevă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul șocurilor pe partea ofertei.

Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotațiilor pe piața en-gros autohtonă și pe plan european și, într-o mai mică măsură, de prețul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină și motorină. Acestea sunt de natură să amplifice și să prelungească deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, dar să genereze ulterior efecte de bază dezinflaționiste semnificative.

Valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate generează incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în condițiile înrăutățirii alerte a situației sanitare și ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potențial impact negativ inclusiv asupra evoluțiilor de pe piața muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg, însă, și din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare și eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului național de redresare și reziliență, precum și a procedurilor de natură juridică și tehnică ce condiționează începerea atragerii sumelor alocate.

CITEŞTE ŞI: CARANTINĂ de noapte în Slatina, Făgeţelu, Brebeni, Deveselu şi Oboga

Riscuri semnificative continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.

În ședința de astăzi, 5 octombrie 2021, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021, concomitent cu păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 15 octombrie 2021, la ora 15:00.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 noiembrie 2021.

CITEŞTE ŞI: ANGAJĂRI la STS. Se caută operatori pentru Serviciul 112

Print Friendly, PDF & Email

ECONOMIE

Cu cât se vor majora alocațiile copiilor. Anunțul ministrului de Finanțe

Publicat

în

Alocațiile pentru copii vor fi majorate cu 20%, după cum a anunţat ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, deşi în septembrie 2020, Guvernul Orban a adoptat OUG 123/2020, ce prevedea o dublare a lor.

Alocaţiile pentru copii ar fi trebuit să crească pe 1 iulie 2021, potrivit calendarului agreat de Guvernul Orban anul trecut, dar majorarea a fost amânată de Guvernul Cîţu pentru 1 ianuarie 2022, scrie România Tv.

„Există un calendar din punct de vedere al creșterii alocațiilor și ne vom ține de acel calendar. Nu aș vrea să intru în calcule mai mult decât prevede calendarul care a fost deja aprobat. Cred că alocația de la 1 ianuarie 2022 va fi în jur de 486 de lei pentru copiii sub 2 ani și cu grad de handicap și la 243 de lei de la 1 ianuarie pentru copiii mai mari de 2 ani. Procentul e exact și suma prevăzută în ordonanța de urgență dată la începutul anului. Această sumă este prevăzută în legislația în vigoare, deci nu există o altă calendarizare, în afară de cea de făcută deja. În legislația în vigoare există o singură majorare, cea de la 1 ianuarie”, a spus ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu.


CITEȘTE ȘI: Unitățile afterschool, școlile și grădinițele private, ÎNCHISE în timpul vacanței de două săptămâni. Creșele rămân deschise

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

Noi măsuri pentru reducerea prețurilor la energie, cerute de Consiliul European

Publicat

în

Consiliul European a cerut Comisiei Europene şi statelor din cadrul Uniunii Europene, la summitul de la Bruxelles, să adopte rapid măsuri pentru atenuarea efectelor creşterii preţurilor la energie şi să elaboreze un plan pe termen mediu şi lung pentru stabilizarea pieţei energetice.

„Consiliul European invită Comisia Europeană să analizeze funcţionarea pieţelor de gaz şi electricitate, precum şi sistemul UE de comercializare a emisiilor poluante, cu ajutorul Autorităţii Europene pentru Garanţii şi Pieţe. Ulterior, Comisia Europeană va evalua dacă anumite comportamente de pe pieţe necesită reglementări suplimentare”, conform concluziilor summitului UE, scrie alephnews.ro.

Consiliul European îndeamnă statele membre şi Comisia Europeană să adopte „măsuri pe termen scurt pentru ajutarea consumatorilor vulnerabili şi pentru susţinerea companiilor europene, ţinând cont de diversitatea şi specificitatea situaţiilor din ţările membre”.


„Comisia Europeană şi Consiliul UE sunt invitate să analizeze posibilitatea unor măsuri pe termen mediu şi lung în sensul obţinerii unui preţ la energie care să fie acceptabil pentru consumatorii casnici şi pentru companii, să intensifice rezilienţa sistemului energetic al UE şi a pieţei energetice europene, să ofere susţinere pentru tranziţia la neutralitatea climatică, ţinând cont de diversitatea şi specificitatea situaţiilor din statele membre”, precizează Consiliul European.

Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) va analiza posibilităţi de accelerare a investiţiilor pentru tranziţia energetică, în sensul „reducerii viitoarelor riscuri de perturbări şi pentru atingerea ambiţiilor Europei privind conectivitatea mondială”, subliniază Consiliul European.

Consiliul pentru Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (TTE) se va întruni pe 26 octombrie pentru a analiza actualele propuneri. Consiliul European va urmări în continuare situaţia de pe piaţa energiei şi o va reanaliza la summitul UE din decembrie.


Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles că România face parte din grupul de țări care doresc să promoveze gazele naturale și centralele nucleare ca energie sustenabilă de tranziție.

„România este parte din grupul statelor europene care dorește să continue producerea energiei electrice în centrale nucleare. S-a format un grup de state care dorește să promoveze ca și energie sustenabilă de tranziție nuclearul și gazul. Noi suntem printre ei”, a declarat Klaus Iohannis.

CITEȘTE ȘI: Angajatorul care întârzie plata salariilor, amendat cu până la 10.000 lei. Ordonanţa de Urgenţă intră în vigoare în această lună

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

România, între primii 10 exportatori de cereale. Producții record înregistrate anul acesta

Publicat

în

România se menţine între primii zece exportatori de cereale datorită unor producţii record, însă, şi agricultura, ca şi celelalte sectoare economice din România, sunt conectate cu tot ceea ce se întâmplă la nivel global, a afirmat joi Horia Cardoş, CEO Agroland, într-o conferinţă de specialitate.

„Avem, se pare, nişte producţii record, ceea ce este foarte bine pentru România şi pentru fermierii din România. Aş vrea cumva să punem în context global ceea ce se întâmplă în agricultură pentru că, şi agricultura ca şi celelalte sectoare economice din România sunt conectate cu tot ceea ce se întâmplă la nivel global. Într-adevăr, ne menţinem cu succes în primii zece exportatori de cereale datorită acestor producţii fantastice, dar aş vrea să vă dau nişte cifre. Pentru al doilea an consecutiv, balanţa cerealelor la nivel global este negativă, adică consumăm mai multe cereale la nivel global decât producem în anul respectiv – asta în condiţiile în care, în acest an, se prevede un avans de 3,7% doar la producţia de porumb şi care reuşeşte cumva să menţină într-un echilibru precar, dar totuşi la nivel negativ această balanţă”, a menţionat Horia Cardoş, în cadrul conferinţei ‘ZF Agribusiness 2021. Anul producţiilor istorice”, potrivit Agerpres.

Acesta a subliniat că „astăzi, dacă vorbim de luna septembrie – fiindcă acest indice se publică lunar, indicele FAO al preţului alimentelor este la maxim istoric”, la fel şi indicele preţului fertilizanţilor.


„Anterioarele maxime au fost în 2008, când preţul barilului de petrol a fost la un maxim de 145 de dolari. În această toamnă am avut cred că 83 sau 84 şi aceşti indici se află într-o accelerare. Deci, pentru 2022, vom avea cel mai mare preţ la alimente la nivel global, cel mai mare preţ la fertilizanţi la nivel global şi, probabil, cel mai mare deficit din punct de vedere a balanţei cerealelor la nivel global”, a adăugat şeful Agroland.

Referindu-se la zootehnie, şeful Agroland a precizat că, din cauza pestei porcine africane, anul trecut şi la începutul acestui an, China a fost importator net, iar producătorii europeni şi americani au reuşit să satisfacă această cerere.

„Între timp, chinezii au reuşit să îşi refacă stocul de material de reproducţie şi încep să renunţe la marile contracte de import, ceea ce duce la un preţ foarte mic în piaţă la producătorii de porci. Din fericire, deşi ar trebui să spunem din nefericire, România este importator net. Astfel, 85% din consumul de carne de porc este importat şi, în felul acesta, spunem că producătorii români nu sunt foarte afectaţi. Acestea sunt nişte cifre care ar trebui să ne ridice nişte semne de întrebare”, a mai spus Cardoş.


CITEȘTE ȘI: VIDEO | Iohannis: Am decis să-l desemnez premier pe domnul Nicolae Ciucă

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.