Connect with us

ECONOMIE

Cum a rezistat Alro, în pandemie. Marian Năstase, preşedintele CA: „Sectorul auto şi-a revenit, nu la normal, dar a început să crească. Comerţul online a ajutat”

Publicat

în

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro SA, Marian Năstase, a explicat că producătorul de aluminiu a fost salvat, în pandemie, de relansarea industriei automotive.

El a arătat că Alro a avut foarte multe comenzi de la producătorii de autoturisme, după ce industria aeronautică a înregistrat scăderi.

„În principiu, nu suntem la nivelul din 2019 al performanţelor pentru că sunt sectoare în care aluminiul este intens folosit şi care s-au prăbuşit, cel puţin o perioadă de timp. Industria aeronautică, spre exemplu. Eu n-am mai văzut un aeroport de un an şi jumătate. În schimb, industria automotive s-a relansat în a doua jumătate a anului trecut din varii motive. Unul dintre motive este chiar pandemia. Adică, oamenii şi-au dat seama că nu mai pot să călătorească cu avionul, vor să călătorească cu maşina şi atunci şi-au pus problema să schimbe maşina pentru a putea merge pe distanţe mai lungi. Sectorul auto şi-a revenit, nu la normal, dar a început să crească”, a declarat Marian Năstase.


El a adăugat că şi comerţul online a reprezentat un ajutor pentru Alro Slatina.

„Mai există un motiv: comerţul online a făcut ca schimbul de mărfuri internaţional să fie blocat. Astăzi, doar 50% din mărfurile care se mişcă pe planetă ajung la timp pentru că nu este suficientă capacitate de containere, care să mişte mărfurile dintr-un punct în altul al globului, din cauza comerţului online. Atunci, la nivel agregat, tot acest comerţ online a pus presiune pe comerţul de mărfuri, a venit un blocaj şi atunci evident că preţurile cresc. Ceea ce a ajutat”, a mai spus Năstase.

Politicile de la nivleul Uniunii Europene au ajutat, de asemenea, Alro.


„Al treilea element este că lumea tinde să devină din ce în ce mai protecţionistă. Continentul american se protejează faţă de continentul asiatic, Europa pune şi ea bariere tarifare şi atunci s-a intrat în această paradigmă care a făcut ca o bună parte din clienţii noştri să se orienteze către fabrici care sunt în Europa, cum suntem noi. Asta ne-a creat un avantaj pentru că la un moment dat era o concurenţă relativ inegală”, a conchis Marian Năstase.

La rândul său, directorul general al Alro, Gheorghe Dobra, a confirmat o scădere în 2020, faţă de anul anterior.

„Ca cifră, 2020 a fost cam la 90 la sută din 2019, când noi am fost peste media economiei, media sectorului nostru. Anul acesta este un an puţin diferit pentru că Uniunea Europeană, în cele din urmă, a pus taxe anti-dumping importurilor din China. Atunci economia europeană se adresează mai mult pieţei interne a UE”, a afirmat Dobra.

Print Friendly, PDF & Email

ECONOMIE

Printre cele mai bune meserii ale viitorului sunt în domeniul medical și IT. Ce ocupaţii se pierd din cauza pandemiei

Publicat

în

Cele mai bune meserii de viitori din următorii ani au fost dezvăluite într-un top 10, de către pubilcația Business Insider. Domeniile cu cele mai bune posturi sunt cel medical și sectorul marketing.

Cele mai bune meserii de viitor din următorii 10 ani se regăsesc în domeniile medical, marketing și IT potrivit unui clasament realizat de Business Insider, scrie româniatv.net

Clasamentul arată că pe primul loc al joburilor pentru care cererea va fi în creştere până în 2030 se află dezvoltatorii de software, urmaţi de managerii de operaţiuni şi de asistenţii medicali.


Lista include şi specialiştii în marketing, avocaţii sau managerii de sisteme informatice.

În top 10 meserii de viitor sunt: Dezvoltator de softwar, Manager general şi de operaţiuni, Asistent medical înregistrat, Manager financiar, Manager medical, Asistent medical practician, Analist, Specialist în marketing şi cercetare de piaţă, Avocat, Manageri de sistem informatic.

Sunt și meserii care nu vor mai fi la căutare peste cinci ani. Pandemia e cea care a făcut ca aceste joburi să nu mai fie considerate esențiale. Printre acestea se numără și: șoferi de taxi, agenți bancari, casieri, operatori telemarketing, dispeceri, ceasornicari, tipografi.


CITEȘTE ȘI: Documente de la City Insurance, ridicate de procurori

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

Câte mașini și motociclete au fost cumpărate în cadrul programelor „Rabla”

Publicat

în

Persoanele fizice au achiziţionat 1.662 autovehicule noi, dintre care 981 pur electrice şi 681 electrice hibride, şi șase motociclete electrice în cadrul Programului Rabla Plus 2021, informează Administraţia Fondului pentru Mediu. Potrivit unui comunicat al instituţiei, 7.467 persoane fizice s-au înscris la producători/dealeri auto, până în prezent.

În ceea ce priveşte persoanele juridice, în cadrul Programului Rabla Plus 2021 în total au fost acceptate 2.082 dosare pentru 3.289 autovehicule, dintre care 2.250 pur electrice, 1.034 electrice hibride şi 5 motociclete electrice şi 32 contestaţii pentru 61 autovehicule (35 autovehicule pur electrice şi 26 electrice hibride), scrie Agerpres.

S-au înscris la producători/dealeri auto 1.944 persoane juridice.


Până în prezent au fost achiziţionate 982 autovehicule noi (582 pur electrice şi 400 electrice hibride) şi o motocicletă electrică.

Referitor la Rabla Clasic 2021 pentru persoane juridice, Administraţia Fondului pentru Mediu a acceptat, până în prezent, 3.378 dosare pentru 5.726 autovehicule şi 8 motociclete şi 53 contestaţii pentru 95 autovehicule în cadrul Programului Rabla Clasic 2021, pentru persoane juridice.

S-au înscris la producători/dealeri auto 2.518 persoane juridice şi au fost achiziţionate 1.367 autovehicule şi o motocicletă.


În ceea ce priveşte persoanele fizice, 51.885 s-au înscris la producători/dealeri auto şi au fost achiziţionate 32.453 autovehicule şi 286 motociclete.

Noile liste cu dosare aprobate în cadrul Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost publicate pe site-ul AFM.

În cadrul Programului Rabla Clasic, valoarea primei de casare este de 7.500 de lei, iar valoarea eco-bonusurilor acordate pentru stimularea achiziţionării autoturismelor cât mai puţin poluante, în funcţie de tehnologia folosită, sunt de 1.500 de lei – pentru autovehiculele cu emisii scăzute, respectiv de 3.000 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou echipat cu sistem de propulsie hibrid.

Ecobonusurile se pot cumula în cazul în care maşina nouă îndeplineşte ambele condiţii, ajungându-se astfel la o reducere de 12.000 de lei din preţul total al autovehiculului nou. Pentru achiziţionarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 5.500 de lei.

În acelaşi timp, în Programul Rabla Plus se acordă două tipuri de ecotichete: 45.000 de lei pentru maşinile full electrice şi 20.000 de lei pentru maşinile hibrid plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autoturismului nou.

Totodată, persoanele care renunţă la o maşină veche, poluantă, şi achiziţionează un autovehicul electric beneficiază atât de prima de casare acordată prin Programul Rabla Clasic, în valoare de 7.500 de lei, cât şi de ecotichetul alocat în cadrul Programului Rabla Plus.

De asemenea, cuantumul finanţării pentru motociclete electrice este de 5.500 de lei, iar persoanele care doresc să achiziţioneze o motocicletă electrică şi predau o maşină uzată, ecotichetul se poate cumula cu prima de casare în valoare de 5.500 de lei.

CITEȘTE ȘI: Documente de la City Insurance, ridicate de procurori

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

Documente de la City Insurance, ridicate de procurori

Publicat

în

Procurori și ofițeri de la Parchetul General au ridicat, joi dimineața, acte de la sediul central al City Insurance, compania pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară a cerut falimentul. Cel puțin trei plângeri penale au fost depuse în cazul companiei care era lider pe piața RCA, cu 3 milioane de polițe.

Descinderea are loc în dosarul pornit la nivelul Parchetului General după ce actuala conducere a ASF a făcut o plângere în care a reclamat o serie de probleme legate de modul în care conducerea companiei de asigurări a respectat legislația, potrivit Digi24.

Plângerea viza în special împrumuturile făcute de companie la mai multe bănci din Elveția, despre care există suspiciuni că ar fi fictive. Ancheta se desfășoară in rem.


Mai sunt pe rol două dosare penale legate de City Insurance – o plângere la DNA legată de o favorizare a companiei de către fosta conducere a ASF și una la DIICOT, depusă de acționarii City față de cei care au gestionat afacerile din România ale companiei.

Daniel Apostol, directorul de comunicare al ASF, a spus că joi va fi publicată în Monitorul Oficial decizia Autorității de a retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance.

„Veți descoperi toate detaliile care au stat la motivarea acestei decizii, unele poate chiar șocante. Asigurăm publicul că ASF nu dorește decât respectarea legilor statului”, a spus el.


„După publicarea acestor documente, toată opinia publică va lua la cunoștință faptele care au stat la baza deciziei de ridicare a deciziei de funcționare”, a precizat Apostol.

„ASF veghează acum la felul în care Fondul de Garantare al Asiguraților își organizează activitatea și în baza OUG pe care ieri cabinetul a adoptat-o”, a mai spus Apostol.

CITEȘTE ȘI: ASF retrage autorizația de funcționare a companiei City Insurance

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.