Connect with us

ECONOMIE

Cîţu promite creşterea salariului de la 1 ianuarie. Cifrele înaintate de premier

Publicat

în

Guvernul propune o creştere brută a salariului minim de aproape 11%, respectiv o creştere netă de 10%, de la 1 ianuarie 2022, şi o formulă de calcul care să fie aplicată începând cu aceeaşi dată şi pentru anii următori, a declarat premierul Florin Cîţu, marţi, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

“Aş vrea să aprobăm în premieră, să avem o variantă a salariului minim şi a formulei şi a dinamicii pe următorii ani până la 1 octombrie dacă se poate. (…) Ceea ce propunem noi este o creştere brută de aproape 11%, ceea ce înseamnă o creştere netă a salariului minim de la 1 ianuarie de 10% şi cu o formulă care să fie aplicată de acum încolo, de la 1 ianuarie 2022”, a afirmat premierul, potrivit Agerpres.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a explicat propunerea Executivului şi care va fi numărul beneficiarilor.


“Astăzi purtăm o primă discuţie aplicată pe o variantă de majorare a salariului minim pe care o propunem pentru 1 ianuarie. În premieră, această propunere vine la finalul lunii septembrie. Varianta pe care am discutat-o cu domnul prim-ministru şi suntem în măsură să o discutăm pleacă de la propunerile pe care le-au făcut, deopotrivă, sindicatele şi organizaţiile patronale şi asigură o majorare a salariului minim brut de 10,9%, ceea ce înseamnă o majorare de la 2.300 la 2.550. Această formulă nu este inventată de noi, este o formulă predictibilă în baza căreia vor putea beneficia aproximativ 1.970.000 de oameni, care în momentul de faţă se află cu venituri până la acest plafon, ceea ce înseamnă 34,7% din numărul total de salariaţi activi”, a arătat Raluca Turcan.

Impactul financiar al majorării, potrivit ei, va fi unul consistent, de aproximativ 1,8 miliarde de lei.

“Majorarea pe net este de 10% şi este ancorată în creşterea salariului minim, creşterea ratei inflaţiei, creşterea reală a productivităţii pe persoană ocupată şi, de asemenea, am luat un procent de 90% din creşterea salariului mediu în loc de 50%, cât era până acum, sau chiar 75%, cât a fost o variantă luată în discuţie. Am mai introdus şi un coeficient de corecţie, care se stabileşte ca procent în funcţie de creşterea economică şi este diferenţa dintre creşterea economică la începutul anului 2021 şi cea estimată pentru sfârşitul anului 2021. Este o formulă clară pe care noi, o să vă transmitem tuturor, astfel încât să ştiţi nu doar ce noi propunem pentru începutul anului, ci şi ceea ce urmează să se întâmple pe o perioadă mai lungă de timp, astfel încât, în fiecare an, angajatorii să poată să-şi facă planul de afaceri şi de sustenabilitate a plăţii salariilor, plecând de la salariul minim şi, în acelaşi timp, oamenii să aibă o estimare a veniturilor”, a adăugat Turcan.


CITEȘTE ȘI: Cresc ratele. Indicele ROBOR a ajuns la 1,65% după șapte ședințe de stagnare

Print Friendly, PDF & Email

ECONOMIE

Cu cât se vor majora alocațiile copiilor. Anunțul ministrului de Finanțe

Publicat

în

Alocațiile pentru copii vor fi majorate cu 20%, după cum a anunţat ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, deşi în septembrie 2020, Guvernul Orban a adoptat OUG 123/2020, ce prevedea o dublare a lor.

Alocaţiile pentru copii ar fi trebuit să crească pe 1 iulie 2021, potrivit calendarului agreat de Guvernul Orban anul trecut, dar majorarea a fost amânată de Guvernul Cîţu pentru 1 ianuarie 2022, scrie România Tv.

„Există un calendar din punct de vedere al creșterii alocațiilor și ne vom ține de acel calendar. Nu aș vrea să intru în calcule mai mult decât prevede calendarul care a fost deja aprobat. Cred că alocația de la 1 ianuarie 2022 va fi în jur de 486 de lei pentru copiii sub 2 ani și cu grad de handicap și la 243 de lei de la 1 ianuarie pentru copiii mai mari de 2 ani. Procentul e exact și suma prevăzută în ordonanța de urgență dată la începutul anului. Această sumă este prevăzută în legislația în vigoare, deci nu există o altă calendarizare, în afară de cea de făcută deja. În legislația în vigoare există o singură majorare, cea de la 1 ianuarie”, a spus ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu.


CITEȘTE ȘI: Unitățile afterschool, școlile și grădinițele private, ÎNCHISE în timpul vacanței de două săptămâni. Creșele rămân deschise

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

Noi măsuri pentru reducerea prețurilor la energie, cerute de Consiliul European

Publicat

în

Consiliul European a cerut Comisiei Europene şi statelor din cadrul Uniunii Europene, la summitul de la Bruxelles, să adopte rapid măsuri pentru atenuarea efectelor creşterii preţurilor la energie şi să elaboreze un plan pe termen mediu şi lung pentru stabilizarea pieţei energetice.

„Consiliul European invită Comisia Europeană să analizeze funcţionarea pieţelor de gaz şi electricitate, precum şi sistemul UE de comercializare a emisiilor poluante, cu ajutorul Autorităţii Europene pentru Garanţii şi Pieţe. Ulterior, Comisia Europeană va evalua dacă anumite comportamente de pe pieţe necesită reglementări suplimentare”, conform concluziilor summitului UE, scrie alephnews.ro.

Consiliul European îndeamnă statele membre şi Comisia Europeană să adopte „măsuri pe termen scurt pentru ajutarea consumatorilor vulnerabili şi pentru susţinerea companiilor europene, ţinând cont de diversitatea şi specificitatea situaţiilor din ţările membre”.


„Comisia Europeană şi Consiliul UE sunt invitate să analizeze posibilitatea unor măsuri pe termen mediu şi lung în sensul obţinerii unui preţ la energie care să fie acceptabil pentru consumatorii casnici şi pentru companii, să intensifice rezilienţa sistemului energetic al UE şi a pieţei energetice europene, să ofere susţinere pentru tranziţia la neutralitatea climatică, ţinând cont de diversitatea şi specificitatea situaţiilor din statele membre”, precizează Consiliul European.

Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) va analiza posibilităţi de accelerare a investiţiilor pentru tranziţia energetică, în sensul „reducerii viitoarelor riscuri de perturbări şi pentru atingerea ambiţiilor Europei privind conectivitatea mondială”, subliniază Consiliul European.

Consiliul pentru Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (TTE) se va întruni pe 26 octombrie pentru a analiza actualele propuneri. Consiliul European va urmări în continuare situaţia de pe piaţa energiei şi o va reanaliza la summitul UE din decembrie.


Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles că România face parte din grupul de țări care doresc să promoveze gazele naturale și centralele nucleare ca energie sustenabilă de tranziție.

„România este parte din grupul statelor europene care dorește să continue producerea energiei electrice în centrale nucleare. S-a format un grup de state care dorește să promoveze ca și energie sustenabilă de tranziție nuclearul și gazul. Noi suntem printre ei”, a declarat Klaus Iohannis.

CITEȘTE ȘI: Angajatorul care întârzie plata salariilor, amendat cu până la 10.000 lei. Ordonanţa de Urgenţă intră în vigoare în această lună

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ECONOMIE

România, între primii 10 exportatori de cereale. Producții record înregistrate anul acesta

Publicat

în

România se menţine între primii zece exportatori de cereale datorită unor producţii record, însă, şi agricultura, ca şi celelalte sectoare economice din România, sunt conectate cu tot ceea ce se întâmplă la nivel global, a afirmat joi Horia Cardoş, CEO Agroland, într-o conferinţă de specialitate.

„Avem, se pare, nişte producţii record, ceea ce este foarte bine pentru România şi pentru fermierii din România. Aş vrea cumva să punem în context global ceea ce se întâmplă în agricultură pentru că, şi agricultura ca şi celelalte sectoare economice din România sunt conectate cu tot ceea ce se întâmplă la nivel global. Într-adevăr, ne menţinem cu succes în primii zece exportatori de cereale datorită acestor producţii fantastice, dar aş vrea să vă dau nişte cifre. Pentru al doilea an consecutiv, balanţa cerealelor la nivel global este negativă, adică consumăm mai multe cereale la nivel global decât producem în anul respectiv – asta în condiţiile în care, în acest an, se prevede un avans de 3,7% doar la producţia de porumb şi care reuşeşte cumva să menţină într-un echilibru precar, dar totuşi la nivel negativ această balanţă”, a menţionat Horia Cardoş, în cadrul conferinţei ‘ZF Agribusiness 2021. Anul producţiilor istorice”, potrivit Agerpres.

Acesta a subliniat că „astăzi, dacă vorbim de luna septembrie – fiindcă acest indice se publică lunar, indicele FAO al preţului alimentelor este la maxim istoric”, la fel şi indicele preţului fertilizanţilor.


„Anterioarele maxime au fost în 2008, când preţul barilului de petrol a fost la un maxim de 145 de dolari. În această toamnă am avut cred că 83 sau 84 şi aceşti indici se află într-o accelerare. Deci, pentru 2022, vom avea cel mai mare preţ la alimente la nivel global, cel mai mare preţ la fertilizanţi la nivel global şi, probabil, cel mai mare deficit din punct de vedere a balanţei cerealelor la nivel global”, a adăugat şeful Agroland.

Referindu-se la zootehnie, şeful Agroland a precizat că, din cauza pestei porcine africane, anul trecut şi la începutul acestui an, China a fost importator net, iar producătorii europeni şi americani au reuşit să satisfacă această cerere.

„Între timp, chinezii au reuşit să îşi refacă stocul de material de reproducţie şi încep să renunţe la marile contracte de import, ceea ce duce la un preţ foarte mic în piaţă la producătorii de porci. Din fericire, deşi ar trebui să spunem din nefericire, România este importator net. Astfel, 85% din consumul de carne de porc este importat şi, în felul acesta, spunem că producătorii români nu sunt foarte afectaţi. Acestea sunt nişte cifre care ar trebui să ne ridice nişte semne de întrebare”, a mai spus Cardoş.


CITEȘTE ȘI: VIDEO | Iohannis: Am decis să-l desemnez premier pe domnul Nicolae Ciucă

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.