Reporter 24 a discutat cu inginerul structurist Matei Sumbasacu despre problema clădirilor din România încadrate într-o clasă de risc seismic. El militează pentru ca toate rapoartele de extertiză tehnică să fie făcute publice.
Matei Sumbasacu este fondatorul asociației Re:Rise, are 34 de ani și un masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic. ONG-ul pe care l-a fondat se ocupă de găsirea și implementarea unor proiecte pentru conștientizarea asupra riscului la cutremur.
El a explicat, pentru Reporter 24, care sunt elementele care au dus la activarea unei noi zone seismice în România, cu epicentrul în nordul Olteniei.
Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ
„În primul rând, ce trebuie să ştie toată lume este că nu ştim foarte multe despre cutremure, mai avem foarte multe de aflat, dar sunt unele teorii şi unele studii recente care vorbesc despre faptul – plauzibil, de altfel – că un cutremur mare, într-o zonă a planetei, poate activa falii care erau inactive, până atunci. Lucrul acesta se întâmplă pentru că, practic, toată litosfera, crusta pământului, este formată din plăci tectonice, plăci care împing una în alta, pe fondul unor fenomene geologice, în unele zone. Se acumulează acolo nişte eforturi imense, iar la un moment dat scapă.
În momentul când ai un cutremur puternic, cum a fost cel din Turcia – nu spun că neapărat au avut legătură cele două, dar nici nu putem spune cu siguranţă că nu au avut – care zdruncină puternic o porţiune importantă din planetă, ne putem imagina logic că se poate produce un cutremur, plăcile putând fi reactivate de această mişcare.
Nu ştim exact toate aceste mecanisme, dar ce ştim cu adevărat şi ştim de ceva timp este că avem mai multe falii în România – Falia Vrancea a luat cumva „lumina scenei” – erau cunoscute şi faliile din Oltenia dar poate că nu le-am tratat cu atenţia cuvenită”, a declarat Matei Sumbasacu.
Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ
Specialistul a explicat care sunt şi ce înseamnă gradele de risc seismic în care sunt incluse clădirile din România.
„Dacă există un motiv, pe care l-am identificat, pentru care am ajuns în situaţia asta, în care avem atât de multe clădiri vulnerabile, în care oamenii nu ştiu ce să facă, este pentru că zeci de ani, cel puţin 1977, oamenilor din România li s-a spus să stea liniştiţi (…) Toate clădirile au risc seismic! Când zicem clădiri cu risc seismic, de obicei ne referim la cele foarte vulnerabile, dar orice clădire, odată expertizată, intră într-o clasă de risc seismic: I, II, III sau IV. Foarte pe scurt: clasa I de risc seismic este bulina şi toată lumea ştie – o clădire în pericol de colaps, în caz de cutremur major; clasa a II-a de risc seismic este clasa unde se încadrează clădirile care, în caz de cutremur major, pot suferi avarii structurale grave, pot pune în pericol siguranţa utilizatorilor, dar nu prezintă un pericol de colaps; clasa a III-a de risc seismic este clasa unde intră clădirile la care sunt aşteptate avarii nestructurale; iar clasa a IV-a de risc seismic este clasa în care intră clădirile care, în cazul unui cutremur mare, este de aşteptat să aibă un comportament similar cu al unei clădiri noi – Nu înseamnă că sunt invulnerabile, nu există clădiri invulnerabile, dar sunt clădirile care sunt în linie cu cunoştinţele pe care le avem noi acum”, a mai spus Matei Sumbasacu.
El crede că lista clădirilor incluse în grade de risc seismic ar trebui să fie publică.
„Referindu-mă la această temă de a face publice informaţiile, părerea noastră la Re:Rise este că toate rapoartele de expertiză tehnică făcute în România ar trebui să fie informaţii publice, pentru că o clădire vulnerabilă îi pune în pericol nu doar pe cei care o deţin sau pe cei care o utilizează. Îi pune în pericol şi pe cei care se află în proximitatea ei. De ce nu am face publice aceste informaţii, dacă facem publice autorizaţiile de construire, extrasele de carte funciară de la cadastru?”, a mai spus el.
Tu ştii ce trebuie să faci în caz de cutremur? Răspunde la un scurt SONDAJ
Discuţia pe larg poate fi urmărită aici:
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
