Connect with us

ACTUAL

Salariul mediu net, mai mic în februarie comparativ cu luna ianuarie

Publicat

în

Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut la 3.365 lei în februarie 2021, fiind mai mic cu 30 lei (-0,9%) faţă de ianuarie. 

În luna februarie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.497 lei, cu 52 lei (-0,9%) mai mic decât în luna precedentă, scrie Agerpres.


Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) – 8.047 lei) iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante – 1.747 lei.

Indicele câştigului salarial real a fost 101,9% pentru luna februarie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 98,7% pentru luna februarie 2021 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 221,4%, cu 2,8 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna ianuarie 2021.

În luna februarie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).


De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 26,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare; între 6,0% şi 10,0% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extracţia minereurilor metalifere, activităţi de servicii anexe extracţiei, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; între 2,0% şi 5,0% în telecomunicaţii, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, transporturi aeriene, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, activităţi de poştă şi de curier.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 53,6% în fabricarea produselor din tutun, cu 17,8% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, respectiv cu 13,0% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, ca urmare a acordării de prime ocazionale, drepturi în natură şi sume din alte fonduri; între 3,0% şi 6,5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, alte activităţi extractive, activităţi de editare, tranzacţii imobiliare; între 1,0% şi 3,0% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi de servicii, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-2,7%), respectiv în învăţământ (-0,3%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în administraţia publică (+0,1%) comparativ cu luna precedentă.

Print Friendly, PDF & Email

ACTUAL

LISTA ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, ACTUALIZATĂ. Grecia trece în zona galbenă, Croaţia şi Austria în zona roşie

Publicat

în

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de joi actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

Cele mai importante modificări sunt următoarele:

în zona roșie au intrat: Croația, Letonia, Austria, Bosnia Herțegovina, Noua Caledonie, Gibraltar, Saint Vincent și Grenadine și Curacao;


în zona galbenă au intrat:

din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Grecia, Cipru, Norvegia Liechtenstein, Kazahstan, Azerbaidjan, Jamaica, Fiji, Sri Lanka, Jersey și Anguilla;

din zona verde, în urma creșterii incidenței: România, Slovacia, Luxemburg, Groenlanda, Canada, Singapore și Sao Tome și Principe;


în zona verde au intrat: Portugalia, Islanda, Japonia, Monaco, Liban, Irak, Eswatini, Timorul de Est și Insulele Virgine Britanice.

Totodată, este  crescută vârsta de la care sunt exceptați de la măsura carantinării și obigativității prezentării unui test RT-PCR copiii, de la 6 la 12 ani.

Lista State cu risc epidemiologic ridicat_rosu si galben_23 09 2021

CITEŞTE ŞI: Un bărbat din Olt, amendat de poliţie pentru că nu avea buletinul la el, a obţinut în instanţă înlocuirea amenzii cu avertisment

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ACTUAL

Spitalul din țară unde toți angajații nevaccinați vor fi testați la fiecare trei zile

Publicat

în

Toţi angajaţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad care nu sunt vaccinaţi, aproximativ 1.400, vor fi testaţi pentru infecţia cu SARS-CoV-2 la fiecare trei zile, a decis conducerea unităţii medicale.

Măsura va fi aplicată începând de luni “pentru a preveni şi reduce riscul îmbolnăvirii şi răspândirii infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 la nivelul instituţiei”, scrie Agerpres.


Vor fi folosite teste de tip antigenic, iar angajaţii nu vor trebui să plătească pentru procedură.

“Am luat această măsură pentru a evita îmbolnăvirea personalului medical şi a pacienţilor. Testarea se va efectua cu teste rapide, de tip antigenic şi doar pentru personalul nevaccinat. Această măsură va fi menţinută la nivelul instituţiei până când incidenţa cazurilor noi va ajunge la mai puţin de 1,5 la 1.000 de locuitori”, a declarat dr. Lenuţa Timiş, director medical al spitalului.

SCJU Arad are aproximativ 2.200 de angajaţi, din care în jur de 1.400 nu sunt vaccinaţi.


CITEȘTE ȘI: Testări RT-PCR cu eliberarea rezultatelor în aceeași zi la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ACTUAL

PROIECT. Orice act sexual cu un minor de sub 14 ani va fi încadrat la infracțiunea de viol

Publicat

în

Parlamentarii USR-PLUS au depus un proiect de lege ce presupune că un act sexual cu un minor sub 14 ani va fi încadrat direct la infracțiunea de viol.

Paralamentarii USR-PLUS au depus depus un proiect de lege în Parlament care propune ca orice act sexual cu un minor sub 14 ani să fie încadrat direct ca infracțiune de viol.
Această inițiativă are rolul de a elimina situațiile când agresorii minorilor au primit pedepse cu suspendare, scrie româniatv.net.

„Odată ce această lege va fi adoptată în România, automat orice act sexual cu un minor sub 14 ani va fi considerat viol, cu o singură excepție, când între cei doi există o diferență de 3 ani. Dacă până acum aveam condamnări doar pentru 3.000 de cazuri din 18.000 de sesizări ale unor infracțiuni sexuale cu victime minore, condamnări pentru infracțiuni mai puțin grave, precum actul sexual cu un minor, odată cu adoptarea acestei legi va crește și gravitatea pedepselor prin încadrarea diferită a faptelor”, declară Andrei Lupu, deputat USR PLUS și membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, citat în comunicatul de presă.

Majoritatea faptelor penale care presupun acte sexuale cu un minor au fost încadrate ca acte sexuale consimțite și nu ca infracțiune de viol. De asemenea, legea din România prevede că doar atunci când urme de violență, fapta poate fi încadrată ca infracțiune de viol, însă în lipsa urmelor de agresiune fizică, actul sexual cu un minor se consideră consimțit.

„În continuare, ​​3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite, ceea ce reflectă o realitate cruntă a modului în care șansele copiilor la dreptate sunt diluate în deciziile judecătorești. Practica europeană aplică deja pedepse mai aspre agresorilor care abuzează sexual un minor sub 15 ani, exemple fiind Germania și Franța”, afirmă și Anca Dragu, senatoare USR PLUS și președinta Senatului.

Conform parlamentarilor USR-PLUS în ultimii 5 ani, au existat 2.037 de dosare penale care vizează infracțiunea de act sexual cu un minor, iar în aproximativ 50% dintre cazuri, victimele au avut vârsta sub 15 ani.

CITEȘTE ȘI: Cîţu spune că se poate desfăşura Congresul PNL: ,,Avem recomandare de la specialiști”

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.