Connect with us

ACTUAL

RUSALII 2021: Tradiţii şi semnificaţiile zilei

Publicat

în

Astăzi sunt Rusaliile, sărbătoare mare pentru ortodocși și greco-catolici, care continuă și luni, 21 iunie 2021, când este zi liberă legal. Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) este sărbătorită în calendarul creştin ortodox la cincizeci de zile de la sărbătoarea Învierii Domnului (Sfintele Paşti). Anul acesta, a doua zi de Rusalii coincide și cu solstițiul de vară.

La fel ca la Paști, sunt mai multe zile de sărbătoare pentru a marca Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli. Este o sărbătoare de care se leagă multe obiceiuri și tradiții, dar și superstiții, cum ar fi cele legate de apariția ielelor, zânele rele.


Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, alături de cea a Paştilor. Este prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Rusaliile este sărbătoarea care amintește că Duhul Sfânt a venit în lume şi s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli, iar la Ierusalim s-a întemeiat Biserica lui Hristos.

Sărbătoarea Cincizecimii, care are loc la 50 de zile după Învierea lui Hristos şi la 10 zile de la Înălţarea Sa la ceruri, a fost anunţată în Vechiul Testament de profeţii mesianici, fiind denumită și „capătul sărbătorilor”, adică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos. Această sărbătoare este cunoscută în popor și ca „Duminica Mare”, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt.

Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli duminică dimineaţa, în ziua Cincizecimii, în chip de limbi de foc, nu în chip de porumbel ca la Botezul Domnului, spune arhimandritul Ilie Cleopa.


Venirea Sfântului Duh peste Apostoli, care se găseau în foişorul Cinei de Taină, de pe muntele Sion, este descrisă astfel: „Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi (…) Şi toţi erau uimiţi şi nu se dumireau, zicând unul către altul: Ce va să fie aceasta?” (Fapte 2, 1-13).

E totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, căci în aceeaşi zi, în urmă cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai târziu.

Duhul Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi (dogma despre Treimea dumnezeirii este fundamentală şi are implicaţii asupra întregii învăţături creştine), care a fost dăruit comunităţii apostolice primare, a înzestrat Biserica cu tot ceea ce era necesar organismului creştin: propovăduirea Evangheliei, Sfintele Tainele, harismele, diaconia. Existenţa istorică şi orice acţiune sacramentală a Bisericii depind acum de invocarea Duhului Sfânt.

După ce Sfinţii Apostoli au primit Duhul Sfânt, trăgând sorţi, s-au dus în toate părţile pământului să vestească Evanghelia mântuirii şi credinţa în Iisus Hristos, începând de la Ierusalim. Iar prin Sfinţii Apostoli, Duhul Sfânt a fost transmis în lume tuturor celor ce cred în Hristos, prin Sfintele Taine ce se săvârşesc în Biserică de către preoţi şi episcopi.

Semnificaţia Cincizecimii constă în aceea că de acum Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie neexistând timp şi spaţiu fără prezenţa personală, venirea reală şi lucrarea efectivă a lui Dumnezeu.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi.

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele și dansul lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

Dansul Căluşarilor este remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit „Dansul Ielelor ” ce i-a luat minţile. Dansul Căluşarilor anulează vraja de care este cuprins cel sedus şi pune pe fugă ielele.

Obiceiul  căluşarilor de Rusalii, foarte vechi, este cunoscut mai ales în localităţile Conteşti, Lisa, Năsturelu, Bragadiru şi Zimnicea. Bătrânii satelor cred că, dacă eşti bolnav, de Rusalii te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine.

În Oltenia, grupuri de câte şapte-opt căluşari merg din casă în casă pentru a colinda şi a alunga spiritele rele, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apă şi sare.

Print Friendly, PDF & Email

ACTUAL

Craiova: Trafic parțial restricționat pe mai multe străzi din centrul urbei, până în decembrie

Publicat

în

Primăria Municipiului Craiova anunţă că, începând cu data de 04 august, ora 20:00, vor fi demarate lucrările pentru marcajele rutiere și semaforizare necesare amenajării de șantier din jurul obiectivului ”Amenajare clădire Palace, strada A.I. Cuza, nr. 1”.

Astfel, traficul rutier cât şi cel pietonal din această zonă urmează să fie parțial restricționat până în data de 15 decembrie, anul acesta.

Restricțiile de circulație se vor aplica după cum urmează:


Traficul rutier pe str. A.I. Cuza, în zona clădirii Palace, va suferi o îngustare a părții destinate circulației rutiere, deoarece organizarea de șantier pentru executarea lucrărilor va ocupa în întregime trotuarul din dreptul clădirii și banda 1 de circulație auto. Din acest motiv, banda destinată circulației rutiere, pe sensul dinspre Universitate către Colegiul National Carol I, va fi deviată spre mijlocul părții carosabile și va fi semnalizată corespunzător.

Circulația rutieră pe sensul dinspre Colegiul Carol I către Universitate se va desfășura pe o singură bandă auto, cu revenire la circulația normală după depășirea zonei de intervenție;

Traficul rutier pe strada Unirii, în zona clădirii Palace, se va desfășura pe o singură bandă auto, întrucât trotuarul aferent clădirii și banda de circulație de lângă imobil vor fi ocupate de organizarea de șantier;


Fluxul pietonal pe str. A.I. Cuza va fi direcționat pe trotuarul opus clădirii, prin devierea acestuia în dreptul trecerii pentru pietoni de la intersecția străzii A.I. Cuza cu str. C. Nicolaescu-Plopşor;

Fluxul pietonal pe str. Unirii va fi deviat în zona Muzeului de Artă, în dreptul unei treceri pentru pietoni ce urmează a se înființa și semnaliza corespunzător;

În zona intersecției str. A.I. Cuza cu str. Unirii, circulația rutieră și pietonală va rămâne dirijată prin semaforizarea existentă.

CITEȘTE ȘI: Super Rally, ediţia a IV-a la Craiova. Ce buget alocă primăria pentru evenimentul ce va fi organizat în septembrie

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ACTUAL

Peste 4 milioane de lei pentru refacerea Coridorului Jiului. Proiect cu finanțare europeană derulat de CJ Dolj

Publicat

în

Consiliul Județean (CJ) Dolj are un nou proiect aprobat pentru derulare din fonduri europene, un demers în valoare totală de peste 4 milioane de lei, al cărui principal obiectiv îl constituie refacerea habitatelor afectate de aruncarea necontrolată a deșeurilor în mai multe zone din aria protejată Coridorul Jiului.

În acest sens, președintele CJ Dolj, Cosmin Vasile, a convocat marți, la sediul instituției, o întâlnire cu reprezentanți ai primăriilor din localitățile incluse în proiect, în vederea pregătirii etapelor premergătoare semnării contractului de finanțare.

„Vestea bună în cazul acestui demers este că el a fost aprobat și ne aflăm deja în etapa de precontractare. Vorbim despre un proiect frumos, pe care CJPNTDRD Dolj l-a depus în vederea obținerii de fonduri europene și pe care îl va implementa.


Trebuia să avem această întâlnire pentru că este necesar să parcurgem câteva etape înainte de a putea semna contractul de finanțare. Mai exact, fiecare dintre unitățile administrativ-teritoriale implicate în proiect trebuie să aprobe câte o hotărâre a consiliului local, prin care să-și exprime acordul în vederea derulării acestor acțiuni de ecologizare și de refacere a habitatelor din aria protejată Coridorul Jiului aflate pe raza localităților respective. Ulterior, și Consiliul Județean Dolj va trebui să adopte o hotărâre pentru aprobarea proiectului.

Obiectivul nu se rezumă la a ridica deșeurile care au fost aruncate necontrolat, ci cuprinde și măsuri pentru refacerea fertilității solului și pentru reintegrarea acestor zone în mediul natural, prin replantare. De asemenea, ele vor fi semnalizate în mod corespunzător, pentru a descuraja în viitor aceste practici care au dus la contaminarea terenurilor. În plus, colegii noștri de la CJPNTDRD se vor orienta și către campanii de conștientizare, vor organiza deplasări în Coridorul Jiului cu grupuri de copii și tineri, vorbindu-le despre importanța acestui sit și a speciilor protejate de floră și faună“, a declarat președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile.

La discuții au mai participat vicepreședintele Mihai Neațu, administratorul public al județului, Cosmin Durle, directorul Direcției Afaceri Europene, Daniela Băluță, precum și Emilia Florea, directorul Centrului Județean pentru Protecția Naturii, Turism și Dezvoltare Rurală Durabilă (CJPNTDRD), structura din subordinea CJ Dolj care administrează situl Coridorul Jiului.


Proiectul „Monitorizarea și menținerea stării de conservare favorabile a speciilor de floră și faună inventariate în Coridorul Jiului“ a fost depus în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, având o valoare totală de 4.266.691 de lei, inclusiv TVA.

Componenta de refacere a habitatelor afectate de deșeurile abandonate vizează terenuri cu o suprafață totală de peste 37 de hectare, aflate pe raza localităților Craiova, Braloștița, Breasta, Bucovăț, Cârna, Gângiova, Ghindeni, Gighera, Ostroveni, Teasc și Valea Stanciului.

Coridorul Jiului a fost declarat sit de importanță comunitară, parte integrantă a rețelei ecologice europene „Natura 2000“ în România, și se întinde pe o suprafață totală de peste 71.000 de hectare.

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ACTUAL

Gorj: Târgul Meșterilor Populari din acest an reunește artiști din mai multe zone ale țării

Publicat

în

Aproximativ 20 de participanţi din mai multe judeţe vor fi prezenţi la ediţia din acest an a Târgului Meşterilor Populari, care va avea loc între 12 şi 15 august în centrul municipiului Târgu Jiu, a informat, marţi, purtătorul de cuvânt al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, Daniela Gapşea.

Potrivit acesteia, cei aproximativ 20 de meşteri sunt din Vâlcea, Bistriţa Năsăud, Dolj, Maramureş, Argeş, Cluj, Alba, Republica Moldova, Suceava, Bucureşti şi Gorj, scrie Agerpres.


“De joi, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu Jiu, organizează ediţia din acest an a Târgului Meşterilor Populari din România. Dacă anul trecut creaţiile meşterilor din Curtea de Argeş, Dolj, Vâlcea şi Gorj au putut fi admirate doar online, nemaiexistând posibilitatea unei expuneri în faţa publicului din cauza pandemiei create de noul coronavirus, acum ne putem cumpăra ce ne dorim de la meşteri, direct din centrul municipiului Târgu Jiu. Şi poate cel mai important pentru unii dintre noi, mergem la aceste târguri nu doar să cumpărăm ceva deosebit, ci pentru a vorbi cu oamenii care încearcă să ducă tradiţia mai departe. Între 12-15 august, la căsuţele din centrul municipiului Târgu Jiu găsim obiecte ce-şi au originea în vechea gospodărie ţărănească. Costume populare, ceramică, bijuterii, ţesături, preparate apicole, turtă dulce, sculpturi în lemn, lavandă, articole prelucrate din piele”, a spus Daniela Gapşea.

Ea a adăugat că deschiderea târgului meşterilor populari olteni va avea loc vineri, la 10,30, în centrul municipiului Târgu Jiu.

CITEȘTE ȘI: Artiștii Ansamblului „Maria Tănase” au donat obiecte dragi pentru a ajuta copiii aflați în situații speciale. Niculina Stoican: „Viața nu înseamnă eu! Viața înseamnă noi”


Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.