Connect with us

ACTUAL

INTERVIU | Cristiana Geormăneanu, director medical SCJU Craiova: „Este nejustificată teama pacienților care intră în izolatorul UPU. Ei nu sunt abandonați acolo, ci primesc îngrijire asemănătoare ATI”

Publicat

în

Teama de spital este una nejustificată, iar persoanelor care au cel mai mic semn de disconfort, din punct de vedere al sănătății, li se recomandă să meargă la medic. Directorul medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, Cristiana Geormăneanu, dă asigurări că și cei care ajung în izolatorul unității sanitare, zonă care nejustificat, spune ea, sperie foarte mulți pacienți, aceștia nu sunt abandonați, ci dimpotrivă primesc ajutor asemănător celui din terapie intensivă.  

Reporter: Secția ATI Covid din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova este ocupată la maximum de câteva săptămâni. De ce atâtea cazuri grave?

Cristiana Geormăneanu, director medical SCJU Craiova: De câteva săptămâni ne aflăm într-o continuă presiune. Pacienții vin nu doar din Craiova, nu doar din județ, ci din toată regiunea și, spre deosebire de perioada cu incidență crescută a infecțiilor din toamnă, în acest moment vin cazuri foarte grave, cu evoluție gravă. Nu vin doar persoane în vârstă, care au comorbidități. Ne confruntăm, din păcate, cu infecție cu SARV-COV-2 la tineri și cu infecție gravă la tineri. Este o presiune în plus. Sunt îngrijiri medicale de lungă durată, așa încât presiunea pe noi, pe sectoarele unde se îngrijesc pacienți cu Covid este mare. Există un dezechilibru între numărul de solicitări și resursele de care noi dispunem.


Rep.: Și resursa umană? Cum sunt medicii? Care este mesajul indirect transmis de către aceștia?

C.G.: Vorbim despre resursa umană, materială, despre numărul de locuri. Fiind de profesie urgentist și până acum ceva vreme fiind în rândul colegilor mei, muncind în prima linie, cunosc foarte multe din problemele cu care se confruntă. Eu nu mai fac activitate medicală de aproximativ o lună pentru că cea de acum, de director medical, îmi consumă foarte multă energie și timp. Consider că pot să îmi ajut colegii destul demult, că pot să ajut pacienții, din această funcție. Suntem o echipă care prin muncă duce la rezolvarea multor probleme. Colegii mei, fie că vorbim de urgentiști, fie că vorbim de reanimatori, dar și de cei din celelalte secții ale spitalului sunt obosiți. Se muncește enorm. Pacienți nu sunt doar în sectoarele ATI Covid, ci avem și în celelalte secții.

Rep.: Câte paturi are în total Clinica de Terapie Intensivă a Spitalului Județean de Urgență Craiova?


C.G.: La noi sunt peste 50 de paturi ATI. Multă lume s-ar putea gândi că sunt suficient de multe, dar nu este așa. Încă de la început, am împărțit Terapia Intensivă în două sectoare. Am avut o facilitate atunci când am luat această decizie. Am avut condiții care ne-au permis să împărțim clinica. Etajul 3 a rămas pentru pacienții critici non-Covid și etajul 4 a funcționat ca și sector Covid al Clinicii de Terapie Intesivă și așa funcționează și acum. În acest moment, acest sector este ocupat la maximum. Avem 22 de pacienți.

Rep.: Ați luat decizia suplimentării numărului de paturi cu cinci. Se poate și mai mult?

C.G.: Lucrăm la instalarea consolelor pentru oxigen. Suplimentăm cu cinci paturi. Este mult, este puțin, deocamdată atât putem face și nu mai mult. Am întins totul la maximum. Atât permit aceste instalații de oxigen. Există o limită maximă peste care nu putem trece cu aceste extinderi. Spitalul a împlinit 50 de ani. A fost construit pentru nevoile de atunci ale pacienților. În acest moment, nici instalațiile de oxigen și nici cele electrice nu pot suporta mai mult. Și nici spațiul nu ne mai permite. Spitalul tratează pacienți Covid și pacienți non-Covid. Ne-am îngrijit ca unitatea să rămână curată. Pacienții cu infecție cu SARV-COV-2 să nu fie un pericol pentru cei care vin pentru alte afecțiuni. Am creat circuite speciale, conștienți fiind că vom trata cele două categorii de pacienți.

Rep.: Cum ați reușit să organizați acel izolator?

C.G.: Avem o situație altfel decât o au alte spitale, aceea de a organiza la parterul Centrului de Cardiologie Intervențională și Chirurgie Cardiacă un sector în care de la începutul pandemiei am primit pacienții suspecți și confirmați cu infecție cu SARV COV-2. Este un spațiu amenajat în acest centru care ne permite să izolăm și să îngrijim în condiții foarte asemănătoare celor din Clinica de Terapie Intensivă. Separăm pacienții confirmați de cei suspecți. De asemenea, putem să tratăm acești pacienți deoarece avem saloane care au paturi cu sursă fixă de oxigen. Acești pacienți pot fi ventilați mecanic invaziv și non-invaziv. Se poate asigura ventilația artificială a pacientului intubat, dar și a celui neintubat. Pacientul care are o insufiență respiratorie severă, care are nevoie de oxigen suplimentar și de ventilație non-invazivă. Sunt 18 paturi însă nu pot fi folosite toate. În funcție de numărul de pacienți pozitivi și a celor suspecți ocupi încăperile. Dacă într-o zonă ai un pacient suspect, și mai sunt locuri libere, nu poți duce un pacient confirmat. Avem în acest sector Covid din izolare și un spațiu unde pacienții care nu sunt foarte grav pot fi distanțați și pot să primească tratament nu în containere, nu în spațiu liber, nu în corturi. Avem un avantaj, confortul pacientului și al personalului medical este altul.

Rep.: Personalul face față și cu acest sector?

C.G.: În acest spațiu, lucrează personalul din UPU, medici, asistenți și personal auxiliar. Folosim acest spațiu de la începutul pandemiei și colegii mei stau pe rând, patru , șase sau chiar 12 ore, echipați corespunzător. Așadar este nejustificată îngrijorarea unor pacienți atunci când spun că intră la izolator. Ei nu sunt abandonați acolo. Nu știu ce este în mintea omului. De aceea am evitat să folosesc termenul izolare. În starea de urgență, am avut chiar o întâmplare nefericită. Am avut o persoană suspectă că părăsise carantina. S-a prezentat cu copilul suspect de Covid și noi am decis ca mama și cel mic să meargă în acea zonă de izolare. Inițial a fost de acord, apoi a făcut un scandal imens. Am sunat la poliție, iar polițistul sosit în ajutorul meu nu a înțeles despre ce este vorba și m-a acuzat de sechestrare de persoane. Am încercat să lămuresc aspectul, fără niciun rezultat. M-a amendat domnul polițist. Am contestat sancțiunea, evident, și am câștigat. Este dureros că oamenii nu înțeleg rostul acestui izolator. În momentul de față (n.r joi la ora 11.00) avem 16 pacienți în izolator, dintre care șase sunt internați în Clinica de Terapie Intensivă și așteaptă să se elibereze un pat.

Rep.: Cum interacționați cu celelalte unități medicale?

C.G.: Este foarte greu să găsim locuri în oraș pentru că în județ nu poate fi vorba despre îngrijirea pacienților în stare critică. Spitalul de Boli Infecțioase are posibilitatea de a îngriji pacienții critici, dar este ocupată secția, și mai sunt câteva locuri la Spitalul CFR. Am solicitat și în țară locuri, în măsura în care se eliberează într-o unitate. Rar s-a întâmplat să și reușim. Numărul de cazuri grave este din ce în ce mai mare și foarte greu găsești pat ATI liber.

Rep.: Ce trebuie să facă o persoană pentru a nu ajunge în această situație gravă?

C.G.: Este o situație dificilă în prezent pentru că oamenii ajung la spital, în general, când lucrurile se agravează, când starea lor generală este dificilă, când nu se mai descurcă pe cont propriu. Este o situație neplăcută, de nedorit și pe care nu o recomand. Orice persoană dacă simte că s-a întâmplat ceva cu ea, că s-a modificat ceva în starea ei de sănătate, dacă crede că are o banală răceală, care din păcate poate fi infecție cu SARV Cov- 2, de la primele semne de boală trebuie să apeleze la medic. Pentru că medicul este cel care a învățat și știe să pună un diagnostic și să trateze. Când crezi că poți să tratezi o boală de unul singur căutând soluții pe internet sau ascultând în stânga și în dreapta este o mare greșeală. Nu există boală, ci bolnav. O boală se manifestă diferit.

Rep.: Cât de sigure sunt acele teste rapide. Mulți le fac și le preferă din două motive: costul și teama de a nu ajunge la spital.

C.G.: Testele pot da și ele erori, clar, dar dacă rezultatul unui test rapid este pozitiv, este foarte clar că se confirmă prezența virusului. Atunci primul pas este să anunțe medicul de familie și să respecte un tratament și să fie luate măsuri de limitare a răspândirii virusului. Este foarte adevărat și că testele care sunt negative nu înseamnă că sunt negative, atâta vreme cât persoana nu are o stare de sănătate bună. Atunci fie se repetă, fie se face un test mult mai sensibil care poate să pună un diagnostic de infecție cu o mai mare acuratețe. Legat de teama de a ajunge la spital, omul trebuie să știe că acest test PCR se face la domiciliu. Când are un semn de răceală, câd are semnul unei infecții respiratorii, sună la ambulanță și testul i se face acasă, recomandarea fiind, dacă nu are o stare ce impune tratament într-o unitate medicală, să aștepte rezultatul și să ia legătura cu medicul de familie în cazul în care este pozitiv. Nimeni nu ajunge forțat la spital. Sunt deci reguli clare pe care trebuie să le respectăm. Și fac apel la toată lumea: să poarte masca. Masca protejează persoana, dar și pe ceilalți din jurul său. De asemenea, fac apel ca toți să respecte măsurile impuse de autorități în vederea limitării răspândirii bolii.

Rep.: Au fost proteste în mai multe orașe din țară. Nu toți participanții au purtat mască. Vă așteptați la repercursiuni?

C.G.: Este dureros și creează un disconfort teribil atât personalului medical, cât și pacienților și aparținătorilor. Poți să protestezi, ai acest drept, dar nu face apel la nerespectarea măsurilor care duc la oprirea răspândirii virusului în rândul polulației. Că nu crezi, nu crezi, dar mai bine te informezi înainte de a lua o decizie. Dacă nici cazurile grave, nici decesele nu i-au convins că acest virus există, nu mai e nimic de discutat în ceea ce îi privește. Ne așteptăm la o creștere a numărului de pacienți după aceste întâlniri în stradă fără mască. Este dureros că se întâmplă așa ceva. Spunea cineva și este o realitate: nici în război nu se atacă medicii.

Rep.: În prezent, spitalul are medicamente necesare? Materialele sanitare și de protecție pun probleme?

C.G.: Avem ceea ce ne trebuie, în prezent. Dacă însă numărul pacienților va crește peste capacitatea unității noastre, atunci vom fi puși în dificultate. Nu îmi doresc să văd sectorul Covid și sub presiunea lipsei medicamentelor sau a materialelor  sanitare. Nu îmi doresc să văd pacienți așezați pe bordură sau pe jos, așa cum am văzut în țări civilizate din Europa și din lume. Îmi doresc să fim responsabili pentru că doar așa vom preveni situațiile complicate.

 

 

Print Friendly, PDF & Email

ACTUAL

LISTA ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, ACTUALIZATĂ. Grecia trece în zona galbenă, Croaţia şi Austria în zona roşie

Publicat

în

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de joi actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

Cele mai importante modificări sunt următoarele:

în zona roșie au intrat: Croația, Letonia, Austria, Bosnia Herțegovina, Noua Caledonie, Gibraltar, Saint Vincent și Grenadine și Curacao;


în zona galbenă au intrat:

din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Grecia, Cipru, Norvegia Liechtenstein, Kazahstan, Azerbaidjan, Jamaica, Fiji, Sri Lanka, Jersey și Anguilla;

din zona verde, în urma creșterii incidenței: România, Slovacia, Luxemburg, Groenlanda, Canada, Singapore și Sao Tome și Principe;


în zona verde au intrat: Portugalia, Islanda, Japonia, Monaco, Liban, Irak, Eswatini, Timorul de Est și Insulele Virgine Britanice.

Totodată, este  crescută vârsta de la care sunt exceptați de la măsura carantinării și obigativității prezentării unui test RT-PCR copiii, de la 6 la 12 ani.

Lista State cu risc epidemiologic ridicat_rosu si galben_23 09 2021

CITEŞTE ŞI: Un bărbat din Olt, amendat de poliţie pentru că nu avea buletinul la el, a obţinut în instanţă înlocuirea amenzii cu avertisment

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ACTUAL

Spitalul din țară unde toți angajații nevaccinați vor fi testați la fiecare trei zile

Publicat

în

Toţi angajaţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad care nu sunt vaccinaţi, aproximativ 1.400, vor fi testaţi pentru infecţia cu SARS-CoV-2 la fiecare trei zile, a decis conducerea unităţii medicale.

Măsura va fi aplicată începând de luni “pentru a preveni şi reduce riscul îmbolnăvirii şi răspândirii infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 la nivelul instituţiei”, scrie Agerpres.


Vor fi folosite teste de tip antigenic, iar angajaţii nu vor trebui să plătească pentru procedură.

“Am luat această măsură pentru a evita îmbolnăvirea personalului medical şi a pacienţilor. Testarea se va efectua cu teste rapide, de tip antigenic şi doar pentru personalul nevaccinat. Această măsură va fi menţinută la nivelul instituţiei până când incidenţa cazurilor noi va ajunge la mai puţin de 1,5 la 1.000 de locuitori”, a declarat dr. Lenuţa Timiş, director medical al spitalului.

SCJU Arad are aproximativ 2.200 de angajaţi, din care în jur de 1.400 nu sunt vaccinaţi.


CITEȘTE ȘI: Testări RT-PCR cu eliberarea rezultatelor în aceeași zi la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri

ACTUAL

PROIECT. Orice act sexual cu un minor de sub 14 ani va fi încadrat la infracțiunea de viol

Publicat

în

Parlamentarii USR-PLUS au depus un proiect de lege ce presupune că un act sexual cu un minor sub 14 ani va fi încadrat direct la infracțiunea de viol.

Paralamentarii USR-PLUS au depus depus un proiect de lege în Parlament care propune ca orice act sexual cu un minor sub 14 ani să fie încadrat direct ca infracțiune de viol.
Această inițiativă are rolul de a elimina situațiile când agresorii minorilor au primit pedepse cu suspendare, scrie româniatv.net.

„Odată ce această lege va fi adoptată în România, automat orice act sexual cu un minor sub 14 ani va fi considerat viol, cu o singură excepție, când între cei doi există o diferență de 3 ani. Dacă până acum aveam condamnări doar pentru 3.000 de cazuri din 18.000 de sesizări ale unor infracțiuni sexuale cu victime minore, condamnări pentru infracțiuni mai puțin grave, precum actul sexual cu un minor, odată cu adoptarea acestei legi va crește și gravitatea pedepselor prin încadrarea diferită a faptelor”, declară Andrei Lupu, deputat USR PLUS și membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, citat în comunicatul de presă.

Majoritatea faptelor penale care presupun acte sexuale cu un minor au fost încadrate ca acte sexuale consimțite și nu ca infracțiune de viol. De asemenea, legea din România prevede că doar atunci când urme de violență, fapta poate fi încadrată ca infracțiune de viol, însă în lipsa urmelor de agresiune fizică, actul sexual cu un minor se consideră consimțit.

„În continuare, ​​3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite, ceea ce reflectă o realitate cruntă a modului în care șansele copiilor la dreptate sunt diluate în deciziile judecătorești. Practica europeană aplică deja pedepse mai aspre agresorilor care abuzează sexual un minor sub 15 ani, exemple fiind Germania și Franța”, afirmă și Anca Dragu, senatoare USR PLUS și președinta Senatului.

Conform parlamentarilor USR-PLUS în ultimii 5 ani, au existat 2.037 de dosare penale care vizează infracțiunea de act sexual cu un minor, iar în aproximativ 50% dintre cazuri, victimele au avut vârsta sub 15 ani.

CITEȘTE ȘI: Cîţu spune că se poate desfăşura Congresul PNL: ,,Avem recomandare de la specialiști”

Print Friendly, PDF & Email
Mai multe știri
Advertisement
Advertisement

Toate ştirile pe Facebook

Arhiva articole

Trending

Proiect co-finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Finanțat prin Proiectul „Dezvoltare antreprenorială în sprijinul comunității din regiunea Sud-Vest Oltenia" (POCU/82/3/7/107279)
Copyright © 2021 JFK Media&More.